Sfanta Evanghelie dupa Luca

 

SFANTA EVANGHELIE DUPA LUCA
 
CAPITOLUL  1
Gavriil binevesteste lui Zaharia si Mariei. Cantarea Mariei. Nasterea lui Ioan Botezatorul. Cantarea lui Zaharia.

1. Deoarece multi s-au incercat sa alcatuiasca o istorisire despre faptele deplin adeverite intre noi,
2. Asa cum ni le-au lasat cei ce le-au vazut de la inceput si au fost slujitori ai Cuvantului,
3. Am gasit si eu cu cale, preaputernice Teofile, dupa ce am urmarit toate cu de-amanuntul de la inceput, sa ti le scriu pe rand,
4. Ca sa te incredintezi despre temenicia invataturii pe care ai primit-o.
5. Era in zilele lui Irod, regele Iudeii, un preot cu numele Zaharia din ceata preoteasca a lui Abia, iar femeia lui era din fiicele lui Aaron si se numea Elisabeta.
6. Si erau amandoi drepti inaintea lui Dumnezeu, umbland fara prihana in toate poruncile si randuielile Domnului.
7. Dar nu aveau nici un copil, deoarece Elisabeta era stearpa si amandoi erau inaintati in zilele lor.
8. Si pe cand Zaharia slujea inaintea lui Dumnezeu, in randul saptamanii sale,
9. A iesit la sorti, dupa obiceiul preotiei, sa tamaieze intrand in templul Domnului.
10. Iar toata multimea poporului, in ceasul tamaierii, era afara si se ruga.
11. Si i s-a aratat ingerul Domnului, stand de-a dreapta altarului tamaierii.
12. Si vazandu-l, Zaharia s-a tulburat si frica a cazut peste el.
13. Iar ingerul a zis catre el: Nu te teme, Zaharia, pentru ca rugaciunea ta a fost ascultata si Elisabeta, femeia ta, iti va naste un fiu si-l vei numi Ioan.
14. Si bucurie si veselie vei avea si, de nasterea lui, multi se vor bucura.
15. Caci va fi mare inaintea Domnului; nu va bea vin, nici alta bautura ametitoare si inca din pantecele mamei sale se va umple de Duhul Sfant.
16. Si pe multi din fiii lui Israel ii va intoarce la Domnul Dumnezeul lor.
17. Si va merge inaintea Lui cu duhul si puterea lui Ilie, ca sa intoarca inimile parintilor spre copii si pe cei neascultatori la intelepciunea dreptilor, ca sa gateasca Domnului un popor pregatit.
18. Si a zis Zaharia catre inger: Dupa ce voi cunoaste aceasta? Caci eu sunt batran si femeia mea inaintata in zilele ei.
19. Si ingerul, raspunzand, i-a zis: Eu sunt Gavriil, cel ce sta inaintea lui Dumnezeu. Si am fost trimis sa graiesc catre tine si sa-ti binevestesc acestea.
20. Si iata vei fi mut si nu vei putea sa vorbesti pana in ziua cand vor fi acestea, pentru ca n-ai crezut in cuvintele mele, care se vor implini la timpul lor.
21. Si poporul astepta pe Zaharia si se mira ca intarzie in templu.
22. Si iesind, nu putea sa vorbeasca. Si ei au inteles ca a vazut vedenie in templu; si el le facea semne si a ramas mut.
23. Si cand s-au implinit zilele slujirii lui la templu, s-a dus la casa sa.
24. Iar dupa aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zamislit si cinci luni s-a tainuit pe sine, zicand:
25. Ca asa mi-a facut mie Domnul in zilele in care a socotit sa ridice dintre oameni ocara mea.
26. Iar in a sasea luna a fost trimis ingerul Gavriil de la Dumnezeu, intr-o cetate din Galileea, al carei nume era Nazaret,
27. Catre o fecioara logodita cu un barbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.
28. Si intrand ingerul la ea, a zis: Bucura-te, ceea ce esti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei.
29. Iar ea, vazandu-l, s-a tulburat de cuvantul lui si cugeta in sine: Ce fel de inchinaciune poate sa fie aceasta?
30. Si ingerul i-a zis: Nu te teme, Marie, caci ai aflat har la Dumnezeu.
31. Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus.
32. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preainalt se va chema si Domnul Dumnezeu Ii va da Lui tronul lui David, parintele Sau.
33. Si va imparati peste casa lui Iacov in veci si imparatia Lui nu va avea sfarsit.
34. Si a zis Maria catre inger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?
35. Si raspunzand, ingerul i-a zis: Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema.
36. Si iata Elisabeta, rudenia ta, a zamislit si ea fiu la batranetea ei si aceasta este a sasea luna pentru ea, cea numita stearpa.
37. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinta.
38. Si a zis Maria: Iata roaba Domnului. Fie mie dupa cuvantul tau! Si ingerul a plecat de la ea.
39. Si in acele zile, sculandu-se Maria, s-a dus in graba in tinutul muntos, intr-o cetate a semintiei lui Iuda.
40. Si a intrat in casa lui Zaharia si a salutat pe Elisabeta.
41. Iar cand a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a saltat in pantecele ei si Elisabeta s-a umplut de Duh Sfant,
42. Si cu glas mare a strigat si a zis: Binecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau.
43. Si de unde mie aceasta, ca sa vina la mine Maica Domnului meu?
44. Ca iata, cum veni la urechile mele glasul salutarii tale, pruncul a saltat de bucurie in pantecele meu.
45. Si fericita este aceea care a crezut ca se vor implini cele spuse ei de la Domnul.
46. Si a zis Maria: Mareste sufletul meu pe Domnul.
47. Si s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mantuitorul meu,
48. Ca a cautat spre smerenia roabei Sale. Ca, iata, de acum ma vor ferici toate neamurile.
49. Ca mi-a facut mie marire Cel Puternic si sfant este numele Lui.
50. Si mila Lui in neam si in neam spre cei ce se tem de El.
51. Facut-a tarie cu bratul Sau, risipit-a pe cei mandri in cugetul inimii lor.
52. Coborat-a pe cei puternici de pe tronuri si a inaltat pe cei smeriti,
53. Pe cei flamanzi i-a umplut de bunatati si pe cei bogati i-a scos afara deserti.
54. A sprijinit pe Israel, slujitorul Sau, ca sa-Si aduca aminte de mila Sa,
55. Precum a grait catre parintii nostri, lui Avraam si semintiei lui, in veac.
56. Si a ramas Maria impreuna cu ea ca la trei luni; si s-a inapoiat la casa sa.
57. Si dupa ce s-a implinit vremea sa nasca, Elisabeta a nascut un fiu.
58. Si au auzit vecinii si rudele ei ca Domnul a marit mila Sa fata de ea si se bucurau impreuna cu ea.
59. Iar cand a fost in ziua a opta, au venit sa taie imprejur pruncul si-l numeau Zaharia, dupa numele tatalui sau.
60. Si raspunzand, mama lui a zis: Nu! Ci se va chema Ioan.
61. Si au zis catre ea: Nimeni din rudenia ta nu se cheama cu numele acesta.
62. Si au facut semn tatalui sau cum ar vrea el sa fie numit.
63. Si cerand o tablita, el a scris, zicand: Ioan este numele lui. Si toti s-au mirat.
64. Si indata i s-a deschis gura si limba si vorbea, binecuvantand pe Dumnezeu.
65. Si frica i-a cuprins pe toti care locuiau imprejurul lor; si in tot tinutul muntos al Iudeii s-au vestit toate aceste cuvinte.
66. Si toti care le auzeau le puneau la inima, zicand: Ce va fi, oare, acest copil? Caci mana Domnului era cu el.
67. Si Zaharia, tatal lui, s-a umplut de Duh Sfant si a proorocit, zicand:
68. Binecuvantat este Domnul Dumnezeul lui Israel, ca a cercetat si a facut rascumparare poporului Sau;
69. Si ne-a ridicat putere de mantuire in casa lui David, slujitorul Sau,
70. Precum a grait prin gura sfintilor Sai prooroci din veac;
71. Mantuire de vrajmasii nostri si din mana tuturor celor ce ne urasc pe noi.
72. Si sa faca mila cu parintii nostri, ca ei sa-si aduca aminte de legamantul Sau cel sfant;
73. De juramantul cu care S-a jurat catre Avraam, parintele nostru,
74. Ca, fiind izbaviti din mana vrajmasilor, sa ne dea noua fara frica,
75. Sa-I slujim in sfintenie si in dreptate, inaintea fetei Sale, in toate zilele vietii noastre.
76. Iar tu, pruncule, prooroc al Celui Preainalt te vei chema, ca vei merge inaintea fetei Domnului, ca sa gatesti caile Lui,
77. Sa dai poporului Sau cunostinta mantuirii intru iertarea pacatelor lor,
78. Prin milostivirea milei Dumnezeului nostru, cu care ne-a cercetat pe noi  Rasaritul cel de Sus,
79. Ca sa lumineze pe cei care sed in intuneric si in umbra mortii si sa indrepte picioarele noastre pe calea pacii.
80. Iar copilul crestea si se intarea cu duhul. Si a fost in pustie pana in ziua aratarii lui catre Israel.

CAPITOLUL  2
Nasterea lui Hristos. Taierea imprejur si aducerea in templu. Simeon si Ana. Iisus, la doisprezece ani, vine la Ierusalim.

1. In zilele acelea a iesit porunca de la Cezarul August sa se inscrie toata lumea.
2. Aceasta inscriere s-a facut intai pe cand Quirinius ocarmuia Siria.
3. Si se duceau toti sa se inscrie, fiecare in cetatea sa.
4. Si s-a suit si Iosif din Galileea, din cetatea Nazaret, in Iudeea, in cetatea lui David care se numeste Betleem, pentru ca el era din casa si din neamul lui David.
5. Ca sa se inscrie impreuna cu Maria, cea logodita cu el, care era insarcinata.
6. Dar pe cand erau ei acolo, s-au implinit zilele ca ea sa nasca,
7. Si a nascut pe Fiul sau, Cel Unul-Nascut si L-a infasat si L-a culcat in iesle, caci nu mai era loc de gazduire pentru ei.
8. Si in tinutul acela erau pastori, stand pe camp si facand de straja noaptea imprejurul turmei lor.
9. Si iata ingerul Domnului a statut langa ei si slava Domnului a stralucit imprejurul lor, si ei s-au infricosat cu frica mare.
10. Dar ingerul le-a zis: Nu va temeti. Caci, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul.
11. Ca vi s-a nascut azi Mantuitor, Care este Hristos Domnul, in cetatea lui David.
12. Si acesta va fi semnul: Veti gasi un prunc infasat, culcat in iesle.
13. Si deodata s-a vazut, impreuna cu ingerul, multime de oaste cereasca, laudand pe Dumnezeu si zicand:
14. Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire!
15. Iar dupa ce ingerii au plecat de la ei, la cer, pastorii vorbeau unii catre altii: Sa mergem dar pana la Betleem, sa vedem cuvantul acesta ce s-a facut si pe care Domnul ni l-a facut cunoscut.
16. Si, grabindu-se, au venit si au aflat pe Maria si pe Iosif si pe Prunc, culcat in iesle.
17. Si vazandu-L, au vestit cuvantul grait lor despre acest Copil.
18. Si toti cati auzeau se mirau de cele spuse lor de catre pastori.
19. Iar Maria pastra toate aceste cuvinte, punandu-le in inima sa.
20. Si s-au intors pastorii, slavind si laudand pe Dumnezeu, pentru toate cate auzisera si vazusera precum li se spusese.
21. Si cand s-au implinit opt zile, ca sa-L taie imprejur, I-au pus numele Iisus, cum a fost numit de inger, mai inainte de a se zamisli in pantece.
22. Si cand s-au implinit zilele curatirii lor, dupa legea lui Moise, L-au adus pe Prunc la Ierusalim, ca sa-L puna inaintea Domnului.
23. Precum este scris in Legea Domnului, ca orice intai-nascut de parte barbateasca sa fie inchinat Domnului.
24. Si sa dea jertfa, precum s-a zis in Legea Domnului, o pereche de turturele sau doi pui de porumbel.
25. Si iata era un om in Ierusalim, cu numele Simeon; si omul acesta era drept si temator de Dumnezeu, asteptand mangaierea lui Israel, si Duhul Sfant era asupra lui.
26. Si lui i se vestise de catre Duhul Sfant ca nu va vedea moartea pana ce nu va vedea pe Hristosul Domnului.
27. Si din indemnul Duhului a venit la templu; si cand parintii au adus inauntru pe Pruncul Iisus, ca sa faca pentru El dupa obiceiul Legii,
28. El L-a primit in bratele sale si a binecuvantat pe Dumnezeu si a zis:
29. Acum slobozeste pe robul Tau, dupa cuvantul Tau, in pace,
30. Ca ochii mei vazura mantuirea Ta,
31. Pe care ai gatit-o inaintea fetei tuturor popoarelor,
32. Lumina spre descoperirea neamurilor si slava poporului Tau Israel.
33. Iar Iosif si mama Lui se mirau de ceea ce se vorbea despre Prunc.
34. Si i-a binecuvantat Simeon si a zis catre Maria, mama Lui: Iata, Acesta este pus spre caderea si spre ridicarea multora din Israel si ca un semn care va starni impotriviri.
35. Si prin sufletul tau va trece sabie, ca sa se descopere gandurile din multe inimi.
36. Si era si Ana proorocita, fiica lui Fanuel, din semintia lui Aser, ajunsa la adanci batranete si care traise cu barbatul ei sapte ani de la fecioria sa.
37. Si ea era vaduva, in varsta de optzeci si patru de ani, si nu se departa de templu, slujind noaptea si ziua in post si in rugaciuni.
38. Si venind ea in acel ceas, lauda pe Dumnezeu si vorbea despre Prunc tuturor celor ce asteptau mantuire in Ierusalim.
39. Dupa ce au savarsit toate, s-au intors in Galileea, in cetatea lor Nazaret.
40. Iar Copilul crestea si Se intarea cu duhul, umplandu-Se de intelepciune si harul lui Dumnezeu era asupra Lui.
41. Si parintii Lui, in fiecare an, se duceau de sarbatoarea Pastilor, la Ierusalim.
42. Iar cand a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, dupa obiceiul sarbatorii.
43. Si sfarsindu-se zilele, pe cand se intorceau ei, Copilul Iisus a ramas in Ierusalim si parintii Lui nu stiau.
44. Si socotind ca este in ceata calatorilor de drum, au venit cale de o zi, cautandu-L printre rude si printre cunoscuti.
45. Si, negasindu-L, s-au intors la Ierusalim, cautandu-L.
46. Iar dupa trei zile L-au aflat in templu, sezand in mijlocul invatatorilor, ascultandu-i si intrebandu-i.
47. Si toti care Il auzeau se minunau de priceperea si de raspunsurile Lui.
48. Si vazandu-L, ramasera uimiti, iar mama Lui a zis catre El: Fiule, de ce ne-ai facut noua asa? Iata, tatal Tau si eu Te-am cautat ingrijorati.
49. Si El a zis catre ei: De ce era sa Ma cautati? Oare, nu stiati ca in cele ale Tatalui Meu trebuie sa fiu?
50. Dar ei n-au inteles cuvantul pe care l-a spus lor.
51. Si a coborat cu ei si a venit in Nazaret si le era supus. Iar mama Lui pastra in inima ei toate aceste cuvinte.
52. Si Iisus sporea cu intelepciunea si cu varsta si cu harul la Dumnezeu si la oameni.

CAPITOLUL 3
Predica lui Ioan Botezatorul. Marturia lui despre Hristos. Botezul si spita neamului lui Iisus.

1. In al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe cand Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii, Irod, tetrarh al Galileii, Filip, fratele sau, tetrarh al Itureii si al tinutului Trahonitidei, iar Lisanias, tetrarh al Abilenei,
2. In zilele arhiereilor Anna si Caiafa, a fost cuvantul lui Dumnezeu catre Ioan, fiul lui Zaharia, in pustie.
3. Si a venit el in toata imprejurimea Iordanului, propovaduind botezul pocaintei, spre iertarea pacatelor.
4. Precum este scris in cartea cuvintelor lui Isaia proorocul: “Este glasul celui ce striga in pustie: Gatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui.
5. Orice vale se va umple si orice munte si orice deal se va pleca; caile cele strambe se vor face drepte si cele colturoase, drumuri netede.
6. Si toata faptura va vedea mantuirea lui Dumnezeu”.
7. Deci zicea Ioan multimilor care veneau sa se boteze de el: Pui de vipere, cine v-a aratat sa fugiti de mania ce va sa fie?
8. Faceti, dar, roade vrednice de pocainta si nu incepeti a zice in voi insiva: Avem tata pe Avraam, caci va spun ca Dumnezeu poate si din pietrele acestea sa ridice fii lui Avraam.
9. Acum securea sta la radacina pomilor; deci orice pom care nu face roada buna se taie si se arunca in foc.
10. Si multimile il intrebau, zicand: Ce sa facem deci?
11. Raspunzand, Ioan le zicea: Cel ce are doua haine sa dea celui ce nu are si cel ce are bucate sa faca asemenea.
12. Si au venit si vamesii sa se boteze si i-au spus: Invatatorule, noi ce sa facem?
13. El le-a raspuns: Nu faceti nimic mai mult peste ce va este randuit.
14. Si il intrebau si ostasii, zicand: Dar noi ce sa facem? Si le-a zis: Sa nu asupriti pe nimeni, nici sa invinuiti pe nedrept, si sa fiti multumiti cu solda voastra.
15. Iar poporul fiind in asteptare si intrebandu-se toti despre Ioan in cugetele lor: Nu cumva el este Hristosul?
16. A raspuns Ioan tuturor, zicand: Eu va botez cu apa, dar vine Cel ce este mai tare decat mine, Caruia nu sunt vrednic sa-I dezleg cureaua incaltamintelor. El va va boteza cu Duh Sfant si cu foc,
17. A Carui lopata este in mana Lui, ca sa curete aria si sa adune graul in jitnita Sa, iar pleava o va arde cu foc nestins.
18. Inca si alte multe indemnand, propovaduia poporului vestea cea buna.
19. Iar Irod tetrarhul, mustrat fiind de el pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele sau, si pentru toate relele pe care le-a facut Irod,
20. A adaugat la toate si aceasta, incat a inchis pe Ioan in temnita.
21. Si dupa ce s-a botezat tot poporul, botezandu-Se si Iisus si rugandu-Se, s-a deschis cerul,
22. Si S-a coborat Duhul Sfant peste El, in chip trupesc, ca un porumbel, si s-a facut glas din cer: Tu esti Fiul Meu cel iubit, intru Tine am binevoit.
23. Si Iisus Insusi era ca de treizeci de ani cand a inceput (sa propovaduiasca), fiind, precum se socotea, fiu al lui Iosif, care era fiul lui Eli,
24. Fiul lui Matat, fiul lui Levi, fiul lui Melhi, fiul lui Ianai, fiul lui Iosif,
25. Fiul lui Matatia, fiul lui Amos, fiul lui Naum, fiul lui Esli, fiul lui Nagai,
26. Fiul lui Iosua, fiul lui Matatia, fiul lui Semein, fiul lui Ioseh, fiul lui Ioda,
27. Fiul lui Ioanan, fiul lui Resa, fiul lui Zorobabel, fiul lui Salatiel, fiul lui Neri,
28. Fiul lui Melhi, fiul lui Adi, fiul lui Cosam, fiul lui Elmadam, fiul lui Er,
29. Fiul lui Iosua, fiul lui Eliezer, fiul lui Lorim, fiul lui Matat, fiul lui Levi,
30. Fiul lui Simeon, fiul lui Iuda, fiul lui Iosif, fiul lui Ionam, fiul lui Eliachim,
31. Fiul lui Melea, fiul lui Mena, fiul lui Matata, fiul lui Natan, fiul lui David,
32. Fiul lui Iesei, fiul lui Iobed, fiul lui Booz, fiul lui Sala, fiul lui Naason,
33. Fiul Aminadav, fiul lui Admin, fiul lui Arni, fiul lui Esrom, fiul lui Fares, fiul lui Iuda.
34. Fiul lui Iacov, fiul lui Isaac, fiul lui Avraam, fiul lui Tara, fiul lui Nahor,
35. Fiul lui Serug, fiul lui Ragav, fiul lui Falec, fiul lui Eber, fiul lui Sala,
36. Fiul lui Cainam, fiul lui Arfaxad, fiul lui Sim, fiul lui Noe, fiul lui Lameh,
37. Fiul lui Matusala, fiul lui Enoh, fiul Iaret, fiul lui Maleleil, fiul lui Cainam,
38. Fiul lui Enos, fiul lui Set, fiul lui Adam, fiul lui Dumnezeu.

CAPITOLUL 4
Ispita de pe muntele Carantaniei. Iisus incepe sa predice in Capernaum si in Nazaret, vindeca pe soacra lui Petru si pe altii.

1. Iar Iisus, plin de Duhul Sfant, S-a intors de la Iordan si a fost dus de Duhul in pustie,
2. Timp de patruzeci de zile, fiind ispitit de diavolul. Si in aceste zile nu a mancat nimic; si, sfarsindu-se ele, a flamanzit.
3. Si I-a spus diavolul: Daca esti Fiul lui Dumnezeu, zi acestei pietre sa se faca paine.
4. Si a raspuns Iisus catre el: Scris este ca nu numai cu paine va trai omul, ci cu orice cuvant al lui Dumnezeu.
5. Si suindu-L diavolul pe un munte inalt, I-a aratat intr-o clipa toate imparatiile lumii.
6. Si I-a zis diavolul: Tie iti voi da toata stapanirea aceasta si stralucirea lor, caci mi-a fost data mie si eu o dau cui voiesc;
7. Deci daca Tu Te vei inchina inaintea mea, toata va fi a Ta.
8. Si raspunzand, Iisus i-a zis: Mergi inapoia Mea, satano, caci scris este: “Domnului Dumnezeului tau sa te inchini si numai Lui Unuia sa-I slujesti”.
9. Si L-a dus in Ierusalim si L-a asezat pe aripa templului si I-a zis: Daca esti Fiul lui Dumnezeu, arunca-Te de aici jos;
10. Caci scris este: “Ca ingerilor Sai va porunci pentru Tine, ca sa Te pazeasca”;
11. Si te vor ridica pe maini, ca nu cumva sa lovesti de piatra piciorul Tau.
12. Si raspunzand, Iisus i-a zis: S-a spus: “Sa nu ispitesti pe Domnul Dumnezeul tau”.
13. Si diavolul, sfarsind toata ispita, s-a indepartat de la El, pana la o vreme.
14. Si S-a intors Iisus in puterea Duhului in Galileea si a iesit vestea despre El in toata imprejurimea.
15. Si invata in sinagogile lor, slavit fiind de toti.
16. Si a venit in Nazaret, unde fusese crescut, si, dupa obiceiul Sau, a intrat in ziua sambetei in sinagoga si S-a sculat sa citeasca.
17. Si I s-a dat cartea proorocului Isaia. Si, deschizand El cartea, a gasit locul unde era scris:
18. “Duhul Domnului este peste Mine, pentru care M-a uns sa binevestesc saracilor; M-a trimis sa vindec pe cei zdrobiti cu inima; sa propovaduiesc robilor dezrobirea si celor orbi vederea; sa slobozesc pe cei apasati,
19. Si sa vestesc anul placut Domnului”.
20. Si inchizand cartea si dand-o slujitorului, a sezut, iar ochii tuturor erau atintiti asupra Lui.
21. Si El a inceput a zice catre ei: Astazi s-a implinit Scriptura aceasta in urechile voastre.
22. Si toti Il incuviintau si se mirau de cuvintele harului care ieseau din gura Lui si ziceau: Nu este, oare, Acesta fiul lui Iosif?
23. Si El le-a zis: Cu adevarat Imi veti spune aceasta pilda: Doctore, vindeca-te pe tine insuti! Cate am auzit ca s-au facut in Capernaum, fa si aici in patria Ta.
24. Si le-a zis: Adevarat zic voua ca nici un prooroc nu este bine primit in patria sa.
25. Si adevarat va spun ca multe vaduve erau in zilele lui Ilie, in Israel, cand  s-a inchis cerul trei ani si sase luni, incat a fost foamete mare peste tot pamantul.
26. Si la nici una dintre ele n-a fost trimis Ilie, decat la Sarepta Sidonului, la o femeie vaduva.
27. Si multi leprosi erau in Israel in zilele proorocului Elisei, dar nici unul dintre ei nu s-a curatat, decat Neeman Sirianul.
28. Si toti, in sinagoga, auzind acestea, s-au umplut de manie.
29. Si sculandu-se, L-au scos afara din cetate si L-au dus pe spranceana muntelui, pe care era zidita cetatea lor, ca sa-L arunce in prapastie;
30. Iar El, trecand prin mijlocul lor, S-a dus.
31. Si S-a coborat la Capernaum, cetate a Galileii, si ii invata sambata.
32. Si erau uimiti de invatatura Lui, caci cuvantul Lui era cu putere.
33. Iar in sinagoga era un om, avand duh de demon necurat, si a strigat cu glas tare:
34. Lasa! Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca sa ne pierzi? Te stim cine esti: Sfantul lui Dumnezeu.
35. Si l-a certat Iisus, zicand: Taci si iesi din el. Iar demonul, aruncandu-l in mijlocul sinagogii, a iesit din el, cu nimic vatamandu-l.
36. Si frica li s-a facut tuturor si spuneau unii catre altii, zicand: Ce este acest cuvant? Ca porunceste duhurilor necurate, cu stapanire si cu putere, si ele ies.
37. Si a iesit vestea despre El in tot locul din imprejurimi.
38. Si sculandu-Se din sinagoga, a intrat in casa lui Simon. Iar soacra lui Simon era prinsa de friguri rele si L-au rugat pentru ea.
39. Si El, plecandu-Se asupra ei, a certat frigurile si frigurile au lasat-o. Iar ea, indata sculandu-se, le slujea;
40. Dar apunand soarele, toti cati aveau bolnavi de felurite boli ii aduceau la El; iar El, punandu-Si mainile pe fiecare dintre ei, ii facea sanatosi.
41. Din multi ieseau si demoni, care strigau si ziceau: Tu esti Fiul lui Dumnezeu. Dar El, certandu-i, nu-i lasa sa vorbeasca acestea, ca stiau ca El este Hristosul.
42. Iar facandu-se ziua, a iesit si S-a dus intr-un loc pustiu; si multimile Il cautau si au venit pana la El, si-L tineau ca sa nu plece de la ei.
43. Si El a zis catre ei: Trebuie sa binevestesc imparatia lui Dumnezeu si altor cetati, fiindca pentru aceasta am fost trimis.
44. Si propovaduia in sinagogile Galileii.

CAPITOLUL 5
Pescuirea minunata. Vindecarea unui lepros si a unui slabanog. Chemarea lui Levi. Despre post.

1. Pe cand multimea Il imbulzea, ca sa asculte cuvantul lui Dumnezeu, si El sedea langa lacul Ghenizaret,
2. A vazut doua corabii oprite langa tarm, iar pescarii, coborand din ele, spalau mrejele.
3. Si urcandu-Se intr-una din corabii care era a lui Simon, l-a rugat s-o departeze putin de la uscat. Si sezand in corabie, invata, din ea, multimile.
4. Iar cand a incetat de a vorbi, i-a zis lui Simon: Mana la adanc, si lasati in jos mrejele voastre, ca sa pescuiti.
5. Si, raspunzand, Simon a zis: Invatatorule, toata noaptea ne-am trudit si nimic nu am prins, dar, dupa cuvantul Tau, voi arunca mrejele.
6. Si facand ei aceasta, au prins multime mare de peste, ca li se rupeau mrejele.
7. Si au facut semn celor care erau in cealalta corabie, sa vina sa le ajute. Si au venit si au umplut amandoua corabiile, incat erau gata sa se afunde,
8. Iar Simon Petru, vazand aceasta, a cazut la genunchii lui Iisus, zicand: Iesi de la mine, Doamne, ca sunt om pacatos.
9. Caci spaima il cuprinsese pe el si pe toti cei ce erau cu el, pentru pescuitul pestilor pe care ii prinsesera.
10. Tot asa si pe Iacov si pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau impreuna cu Simon. Si a zis Iisus catre Simon: Nu te teme; de acum inainte vei fi pescar de oameni.
11. Si tragand corabiile la tarm, au lasat totul si au mers dupa El.
12. Si pe cand erau intr-una din cetati, iata un om plin de lepra; vazand pe Iisus, a cazut cu fata la pamant si I s-a rugat zicand: Doamne, daca voiesti, poti sa ma curatesti.
13. Si intinzand El mana, S-a atins de lepros, zicand: Voiesc, fii curatat! Si indata s-a dus lepra de pe el.
14. Iar Iisus i-a poruncit sa nu spuna nimanui, ci, mergand, arata-te preotului si, pentru curatirea ta, du jertfa, precum a oranduit Moise, spre marturie lor.
15. Dar si mai mult strabatea vorba despre El si multimi multe se adunau, ca sa asculte si sa se vindece de bolile lor.
16. Iar El Se retragea in locuri pustii si Se ruga.
17. Si intr-una din zile Iisus invata si de fata sedeau farisei si invatatori ai Legii, veniti din toate satele Galileii, din Iudeea si din Ierusalim. Si puterea Domnului se arata in tamaduiri.
18. Si iata niste barbati aduceau pe pat un om care era slabanog si cautau sa-l duca inauntru si sa-l puna inaintea Lui;
19. Dar negasind pe unde sa-l duca, din pricina multimii, s-au suit pe acoperis si, printre caramizi, l-au lasat cu patul in mijloc, inaintea lui Iisus.
20. Si vazand credinta lor, El le-a zis: Omule, iertate iti sunt pacatele tale.
21. Iar fariseii si carturarii au inceput sa carteasca, zicand: Cine este Acesta care graieste hule? Cine poate sa ierte pacatele decat unul Dumnezeu?
22. Iar Iisus, cunoscand gandurile lor, raspunzand a zis catre ei: Ce cugetati in inimile voastre?
23. Ce este mai usor? A zice: Iertate sunt pacatele tale, sau a zice: Scoala si umbla?
24. Iar ca sa stiti ca Fiul Omului are pe pamant putere sa ierte pacatele, a zis slabanogului: Tie iti zic: Scoala-te, ia patul tau si mergi la casa ta.
25. Si indata, ridicandu-se inaintea lor, luand patul pe care zacuse, s-a dus la casa sa, slavind pe Dumnezeu.
26. Si uimire i-a cuprins pe toti si slaveau pe Dumnezeu si, plini de frica, ziceau: Am vazut astazi lucruri minunate.
27. Si dupa aceasta a iesit si a vazut un vames, cu numele Levi, care sedea la vama, si i-a zis: Vino dupa Mine.
28. Si, lasand toate, el s-a sculat si a mers dupa El.
29. Si I-a facut Levi un ospat mare in casa sa. Si era multime multa de vamesi si de altii care sedeau cu ei la masa.
30. Dar fariseii si carturarii lor murmurau catre ucenicii Lui, zicand: De ce mancati si beti impreuna cu vamesii si cu pacatosii?
31. Si Iisus, raspunzand, a zis catre ei: N-au trebuinta de doctor cei sanatosi, ci cei bolnavi.
32. N-am venit sa chem pe drepti, ci pe pacatosi la pocainta.
33. Iar ei au zis catre El: Ucenicii lui Ioan postesc adesea si fac rugaciuni, de asemenea si ai fariseilor, iar ai Tai mananca si beau.
34. Iar Iisus a zis catre ei: Puteti, oare, sa faceti pe fiii nuntii sa posteasca, cat timp Mirele este cu ei?
35. Dar vor veni zile cand Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti in acele zile.
36. Le-a spus lor si o pilda: Nimeni, rupand petic de la haina noua, nu-l pune la haina veche, altfel rupe haina cea noua, iar peticul luat din ea nu se potriveste la cea veche.
37. Si nimeni nu pune vin nou in burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; si se varsa si vinul si se strica si burdufurile.
38. Ci vinul nou trebuie pus in burdufuri noi si impreuna se vor pastra.
39. Si nimeni, band vin vechi, nu voieste de cel nou, caci zice: E mai bun cel vechi.

CAPITOLUL 6
Ucenicii smulg spice sambata. Vindecarea unui om cu mana uscata, sambata. Alegerea celor doisprezece apostoli. Predica de pe munte.

1. Intr-o sambata, a doua dupa Pasti, Iisus mergea prin semanaturi si ucenicii Lui smulgeau spice, le frecau cu mainile si mancau.
2. Dar unii dintre farisei au zis: De ce faceti ce nu se cade a face sambata?
3. Si Iisus, raspunzand, a zis catre ei: Oare n-ati citit ce a facut David, cand a flamanzit el si cei ce erau cu el?
4. Cum a intrat in casa lui Dumnezeu si a luat painile punerii inainte si a mancat si a dat si insotitorilor sai, din ele, pe care nu se cuvine sa le manance decat numai preotii?
5. Si le zicea: Fiul Omului este Domn si al sambetei.
6. Iar in alta sambata, a intrat El in sinagoga si invata. Si era acolo un om a carui mana dreapta era uscata.
7. Dar carturarii si fariseii Il pandeau de-l va vindeca sambata, ca sa-I gaseasca vina.
8. Insa El stia gandurile lor si a zis omului care avea mana uscata: Scoala-te si stai la mijloc. El s-a sculat si a stat.
9. Atunci Iisus a zis catre ei: Va intreb pe voi, ce se cade sambata: a face bine sau a face rau? A scapa un suflet sau a-l pierde?
10. Si privind imprejur pe toti acestia, i-a zis: Intinde mana ta. Iar el a facut asa si mana lui s-a facut sanatoasa, ca si cealalta.
11. Ei insa s-au umplut de manie si vorbeau unii cu altii ce sa faca cu Iisus.
12. Si in zilele acelea, Iisus a iesit la munte ca sa Se roage si a petrecut noaptea in rugaciune catre Dumnezeu.
13. Si cand s-a facut ziua, a chemat la Sine pe ucenicii Sai si a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli.
14. Pe Simon, caruia i-a zis Petru, si pe Andrei, fratele lui, si pe Iacov, si pe Ioan, si pe Filip, si pe Vartolomeu,
15. Si pe Matei, si pe Toma, si pe Iacov al lui Alfeu si pe Simon numit Zilotul,
16. Si pe Iuda al lui Iacov si pe Iuda Iscarioteanul, care s-a facut tradator.
17. Si coborand impreuna cu ei, a stat in loc ses, El si multime multa de ucenici ai Sai si multime mare de popor din toata Iudeea, din Ierusalim si de pe tarmul Tirului si al Sidonului, care venisera ca sa-L asculte si sa se vindece de bolile lor.
18. Si cei chinuiti de duhuri necurate se vindecau.
19. Si toata multimea cauta sa se atinga de El ca putere iesea din El si-i vindeca pe toti.
20. Si El, ridicandu-Si ochii spre ucenicii Sai, zicea: Fericiti voi cei saraci, ca a voastra este imparatia lui Dumnezeu.
21. Fericiti voi care flamanziti acum, ca va veti satura. Fericiti cei ce plangeti acum, ca veti rade.
22. Fericiti veti fi cand oamenii va vor uri pe voi si va vor izgoni dintre ei, si va vor batjocori si vor lepada numele voastre ca rau din pricina Fiului Omului.
23. Bucurati-va in ziua aceea si va veseliti, ca, iata, plata voastra multa este in cer; pentru ca tot asa faceau proorocilor parintii lor.
24. Dar vai voua bogatilor, ca va luati pe pamant mangaierea voastra.
25. Vai voua celor ce sunteti satui acum, ca veti flamanzi. Vai voua celor ce astazi radeti, ca veti plange si va veti tangui.
26. Vai voua cand toti oamenii va vor vorbi de bine. Caci tot asa faceau proorocilor mincinosi parintii lor.
27. Iar voua celor ce ascultati va spun: Iubiti pe vrajmasii vostri, faceti bine celor ce va urasc pe voi;
28. Binecuvantati pe cei ce va blestema, rugati-va pentru cei ce va fac necazuri.
29. Celui ce te loveste peste obraz, intoarce-i si pe celalalt; pe cel ce-ti ia haina, nu-l impiedica sa-ti ia si camasa;
30. Oricui iti cere, da-i; si de la cel care ia lucrurile tale, nu cere inapoi.
31. Si precum voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi asemenea;
32. Si daca iubiti pe cei ce va iubesc, ce rasplata puteti avea? Caci si pacatosii iubesc pe cei ce ii iubesc pe ei.
33. Si daca faceti bine celor ce va fac voua bine, ce multumire puteti avea? Ca si pacatosii acelasi lucru fac.
34. Si daca dati imprumut celor de la care nadajduiti sa luati inapoi, ce multumire puteti avea? Ca si pacatosii dau cu imprumut pacatosilor, ca sa primeasca inapoi intocmai.
35. Ci iubiti pe vrajmasii vostri si faceti bine si dati cu imprumut, fara sa nadajduiti nimic in schimb, si rasplata voastra va fi multa si veti fi fiii Celui Preainalt, ca El este bun cu cei nemultumitori si rai.
36. Fiti milostivi, precum si Tatal vostru este milostiv.
37. Nu judecati si nu veti fi judecati; nu osanditi si nu veti fi osanditi; iertati si veti fi iertati.
38. Dati si se va da. Turna-vor in sanul vostru o masura buna, indesata, clatinata si cu varf, caci cu ce masura veti masura, cu aceeasi vi se va masura.
39. Si le-a spus si pilda: Poate orb pe orb sa calauzeasca? Nu vor cadea amandoi in groapa?
40. Nu este ucenic mai presus decat invatatorul sau; dar orice ucenic desavarsit va fi ca invatatorul sau.
41. De ce vezi paiul din ochiul fratelui tau, iar barna din ochiul tau nu o iei in seama?
42. Sau cum poti sa zici fratelui tau: Frate, lasa sa scot paiul din ochiul tau, nevazand barna care este in ochiul tau? Fatarnice, scoate mai intai barna din ochiul tau si atunci vei vedea sa scoti paiul din ochiul fratelui tau.
43. Caci nu este pom bun care sa faca roade rele si, iarasi, nici pom rau care sa faca roade bune.
44. Caci fiecare pom se cunoaste dupa roadele lui. Ca nu se aduna smochine din maracini si nici nu se culeg struguri din spini.
45. Omul bun, din vistieria cea buna a inimii sale, scoate cele bune, pe cand omul rau, din vistieria cea rea a inimii lui, scoate cele rele. Caci din prisosul inimii graieste gura lui.
46. Si pentru ce Ma chemati: Doamne, Doamne, si nu faceti ce va spun?
47. Oricine vine la Mine si aude cuvintele Mele si le face, va voi arata cu cine se aseamana:
48. Asemenea este unui om care, zidindu-si casa, a sapat, a adancit si i-a pus temelia pe piatra, si venind apele mari si puhoiul izbind in casa aceea, n-a putut s-o clinteasca, fiindca era bine cladita pe piatra.
49. Iar cel ce aude, dar nu face, este asemenea omului care si-a zidit casa pe pamant fara temelie, si izbind in ea puhoiul de ape, indata a cazut si prabusirea acelei case a fost mare.

CAPITOLUL 7
Vindecarea slugii unui sutas. Vindecarea tanarului din Nain. Trimisii lui Ioan Botezatorul. Ungerea lui Iisus de catre femeia pacatoasa.

1. Si dupa ce a sfarsit toate aceste cuvinte ale Sale in auzul poporului, a intrat in Capernaum.
2. Iar sluga unui sutas, care era la el in cinste, fiind bolnava era sa moara.
3. Si auzind despre Iisus, a trimis la El batrani ai iudeilor, rugandu-L sa vina si sa vindece pe sluga lui.
4. Iar ei, venind la Iisus, L-au rugat staruitor, zicand: Vrednic este sa-i faci lui aceasta,
5. Caci iubeste neamul nostru si el ne-a zidit sinagoga.
6. Iar Iisus mergea cu ei. Si nefiind El acum departe de casa, a trimis la El prieteni, zicandu-I: Doamne, nu Te osteni, ca nu sunt vrednic ca sa intri sub acoperamantul meu.
7. De aceea nici pe mine nu m-am socotit vrednic sa vin la Tine. Ci spune cu cuvantul si se va vindeca sluga mea.
8. Caci si eu sunt om pus sub stapanire, avand sub mine ostasi, si zic acestuia: Du-te, si se duce, si altuia: Vino, si vine, si slugii mele: Fa aceasta, si face.
9. Iar Iisus, auzind acestea, S-a minunat de el si, intorcandu-Se, a zis multimii care venea dupa El: Zic voua ca nici in Israel n-am aflat atata credinta;
10. Si intorcandu-se cei trimisi acasa, au gasit sluga sanatoasa.
11. Si dupa aceea, S-a dus intr-o cetate numita Nain si cu El impreuna mergeau ucenicii Lui si multa multime.
12. Iar cand S-a apropiat de poarta cetatii, iata scoteau un mort, singurul copil al mamei sale, si ea era vaduva, si multime mare din cetate era cu ea.
13. Si, vazand-o Domnul, I s-a facut mila de ea si i-a zis: Nu plange!
14. Si apropiindu-Se, S-a atins de sicriu, iar cei ce-l duceau s-au oprit. Si a zis: Tinere, tie iti zic, scoala-te.
15. Si s-a ridicat mortul si a inceput sa vorbeasca, si l-a dat mamei lui.
16. Si frica i-a cuprins pe toti si slaveau pe Dumnezeu, zicand: Prooroc mare s-a ridicat intre noi si Dumnezeu a cercetat pe poporul Sau.
17. Si a iesit cuvantul acesta despre El in toata Iudeea si in toata imprejurimea.
18. Si au vestit lui Ioan ucenicii lui de toate acestea.
19. Si chemand la sine pe doi dintre ucenicii sai, Ioan i-a trimis catre Domnul, zicand: Tu esti Cel ce va sa vina sau sa asteptam pe altul?
20. Si ajungand la El, barbatii au zis: Ioan Botezatorul ne-a trimis la Tine, zicand: Tu esti Cel ce va sa vina sau sa asteptam pe altul?
21. Si in acel ceas El a vindecat pe multi de boli si de rani si de duhuri rele si multor orbi le-a daruit vederea.
22. Si raspunzand, le-a zis: Mergeti si spuneti lui Ioan cele ce ati vazut si cele ce ati auzit: Orbii vad, schiopii umbla, leprosii se curatesc, surzii aud, mortii inviaza si saracilor li se binevesteste.
23. Si fericit este acela care nu se va sminti intru Mine.
24. Iar, dupa ce trimisii lui Ioan au plecat, El a inceput sa vorbeasca multimilor despre Ioan: Ce ati iesit sa priviti, in pustie? Oare trestie clatinata de vant?
25. Dar ce ati iesit sa vedeti? Oare om imbracat in haine moi? Iata, cei ce poarta haine scumpe si petrec in desfatare sunt in casele regilor.
26. Dar ce-ati iesit sa vedeti? Oare prooroc? Da! Zic voua: si mai mult decat un prooroc.
27. Acesta este cel despre care s-a scris: “Iata trimit inaintea fetei Tale pe ingerul Meu care va gati calea Ta, inaintea Ta”.
28. Zic voua: Intre cei nascuti din femei, nimeni nu este mai mare decat Ioan; dar cel mai mic in imparatia lui Dumnezeu este mai mare decat el.
29. Si tot poporul auzind, si vamesii s-au incredintat de dreptatea lui Dumnezeu, botezandu-se cu botezul lui Ioan.
30. Iar fariseii si invatatorii de lege au calcat voia lui Dumnezeu in ei insisi, nebotezandu-se de el.
31. Cu cine voi asemana pe oamenii acestui neam? Si cu cine sunt ei asemenea?
32. Sunt asemenea copiilor care sed in piata si striga unii catre altii, zicand: V-am cantat din fluier si n-ati jucat; v-am cantat de jale si n-ati plans.
33. Caci a venit Ioan Botezatorul, nemancand paine si negustand vin, si ziceti: Are demon!
34. A venit si Fiul Omului, mancand si band, si ziceti: Iata un om mancacios si bautor de vin, prieten al vamesilor si al pacatosilor!
35. Dar Intelepciunea a fost gasita dreapta de catre toti fiii ei.
36. Unul din farisei L-a rugat pe Iisus sa manance cu el. Si intrand in casa fariseului, a sezut la masa.
37. Si iata era in cetate o femeie pacatoasa si, afland ca sade la masa, in casa fariseului, a adus un alabastru cu mir.
38. Si, stand la spate, langa picioarele Lui, plangand, a inceput sa ude cu lacrimi picioarele Lui, si cu parul capului ei le stergea. Si saruta picioarele Lui si le ungea cu mir.
39. Si vazand, fariseul, care-L chemase, a zis in sine: Acesta, de-ar fi prooroc, ar sti cine e si ce fel e femeia care se atinge de El, ca este pacatoasa.
40. Si raspunzand, Iisus a zis catre el: Simone, am sa-ti spun ceva. Invatatorule, spune, zise el.
41. Un camatar avea doi datornici. Unul era dator cu cinci sute de dinari, iar celalalt cu cincizeci.
42. Dar, neavand ei cu ce sa plateasca, i-a iertat pe amandoi. Deci, care dintre ei il va iubi mai mult?
43. Simon, raspunzand, a zis: Socotesc ca acela caruia i-a iertat mai mult. Iar El i-a zis: Drept ai judecat.
44. Si intorcandu-se catre femeie, a zis lui Simon: Vezi pe femeia aceasta? Am intrat in casa ta si apa pe picioare nu Mi-ai dat; ea insa, cu lacrimi, Mi-a udat picioarele si le-a sters cu parul ei.
45. Sarutare nu Mi-ai dat; ea insa de cand am intrat, n-a incetat sa-Mi sarute picioarele.
46. Cu untdelemn capul Meu nu l-ai uns; ea insa cu mir Mi-a uns picioarele.
47. De aceea iti zic: Iertate sunt pacatele ei cele multe, caci mult a iubit. Iar cui se iarta putin, putin iubeste.
48. Si a zis ei: Iertate iti sunt pacatele.
49. Si au inceput cei ce sedeau impreuna la masa sa zica in sine: Cine este Acesta care iarta si pacatele?
50. Iar catre femeie a zis: Credinta ta te-a mantuit; mergi in pace.

CAPITOLUL 8
Pilda semanatorului. Mama si fratii lui Iisus. Potolirea furtunii. Demonizatul din tinutul Gherghesenilor. Invierea fiicei lui Iair. Vindecarea femeii bolnave de doisprezece ani.

1. Si dupa aceea Iisus umbla prin cetati si prin sate, propovaduind si binevestind imparatia lui Dumnezeu, si cei doisprezece erau cu El;
2. Si unele femei care fusesera vindecate de duhuri rele si de boli: Maria, numita Magdalena, din care iesisera sapte demoni,
3. Si Ioana, femeia lui Huza, un iconom al lui Irod, si Suzana si multe altele care le slujeau din avutul lor.
4. Si adunandu-se multime multa si venind de prin cetati la El, a zis in pilda:
5. Iesit-a semanatorul sa semene samanta sa. Si semanand el, una a cazut langa drum si a fost calcata cu picioarele si pasarile cerului au mancat-o.
6. Si alta a cazut pe piatra, si, rasarind, s-a uscat, pentru ca nu avea umezeala.
7. Si alta a cazut intre spini si spinii, crescand cu ea, au inabusit-o.
8. Si alta a cazut pe pamantul cel bun si, crescand, a facut rod insutit. Acestea zicand, striga: Cine are urechi de auzit sa auda.
9. Si ucenicii Lui Il intrebau: Ce inseamna pilda aceasta?
10. El a zis: Voua va este dat sa cunoasteti tainele imparatiei lui Dumnezeu, iar celorlalti in pilde, ca, vazand, sa nu vada si, auzind, sa nu inteleaga.
11. Iar pilda aceasta inseamna: Samanta este cuvantul lui Dumnezeu.
12. Iar cea de langa drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul si ia cuvantul din inima lor, ca nu cumva, crezand, sa se mantuiasca.
13. Iar cea de pe piatra sunt aceia care, auzind cuvantul il primesc cu bucurie, dar acestia nu au radacina; ei cred pana la o vreme, iar la vreme de incercare se leapada.
14. Cea cazuta intre spini sunt cei ce aud cuvantul, dar umbland cu grijile si cu bogatia si cu placerile vietii, se inabusa si nu rodesc.
15. Iar cea de pe pamant bun sunt cei ce, cu inima curata si buna, aud cuvantul, il pastreaza si rodesc intru rabdare.
16. Nimeni, aprinzand faclia, n-o ascunde sub un vas, sau n-o pune sub pat, ci o aseaza in sfesnic, pentru ca cei ce intra sa vada lumina.
17. Caci nu este nimic ascuns, care sa nu se dea pe fata si nimic tainic, care sa nu se cunoasca si sa nu vina la aratare.
18. Luati seama deci cum auziti: Celui ce are i se va da; iar de la cel ce nu are, si ce i se pare ca are se va lua de la el.
19. Si au venit la El mama Lui si fratii; dar nu puteau sa se apropie de El din pricina multimii.
20. Si I s-a vestit: Mama Ta si fratii Tai stau afara si voiesc sa Te vada.
21. Iar El, raspunzand, a zis catre ei: Mama mea si fratii Mei sunt acestia care asculta cuvantul lui Dumnezeu si-l indeplinesc.
22. Si intr-una din zile a intrat in corabie cu ucenicii Sai si a zis catre ei: Sa trecem de cealalta parte a lacului. Si au plecat.
23. Dar, pe cand ei vasleau, El a adormit. Si s-a lasat pe lac o furtuna de vant, si corabia se umplea de apa si erau in primejdie.
24. Si, apropiindu-se, L-au desteptat, zicand: Invatatorule, Invatatorule, pierim. Iar El, sculandu-Se, a certat vantul si valul apei si ele au incetat si s-a facut liniste.
25. Si le-a zis: Unde este credinta voastra? Iar ei, temandu-se, s-au mirat, zicand unii catre altii: Oare cine este Acesta, ca porunceste si vanturilor si apei, si-L asculta?
26. Si au ajuns cu corabia in tinutul Gerghesenilor, care este in fata Galileii.
27. Si iesind pe uscat, L-a intampinat un barbat din cetate, care avea demon si care de multa vreme nu mai punea haina pe el si in casa nu mai locuia, ci prin morminte.
28. Si vazand pe Iisus, strigand, a cazut inaintea Lui si cu glas mare a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu Celui Preainalt? Rogu-Te, nu ma chinui.
29. Caci poruncea duhului necurat sa iasa din om, pentru ca de multi ani il stapanea, si era legat in lanturi si in obezi, pazindu-l, dar el, sfaramand legaturile, era manat de demon, in pustie.
30. Si l-a intrebat Iisus, zicand: Care-ti este numele? Iar el a zis: Legiune. Caci demoni multi intrasera in el.
31. Si-L rugau pe El sa nu le porunceasca sa mearga in adanc.
32. Si era acolo o turma mare de porci, care pasteau pe munte. Si L-au rugat sa le ingaduie sa intre in ei; si le-a ingaduit.
33. Si, iesind demonii din om, au intrat in porci, iar turma s-a aruncat de pe tarm in lac si s-a inecat.
34. Iar pazitorii vazand ce s-a intamplat, au fugit si au vestit in cetate si prin sate.
35. Si au iesit sa vada ce s-a intamplat si au venit la Iisus si au gasit pe omul din care iesisera demonii, imbracat si intreg la minte, sezand jos, la picioarele lui Iisus si s-au infricosat.
36. Si cei ce vazusera le-au spus cum a fost izbavit demonizatul.
37. Si L-a rugat pe El toata multimea din tinutul Gerghesenilor sa plece de la ei, caci erau cuprinsi de frica mare. Iar El, intrand in corabie, S-a inapoiat.
38. Iar barbatul din care iesisera demonii Il ruga sa ramana cu El. Iisus insa i-a dat drumul zicand:
39. Intoarce-te in casa ta si spune cat bine ti-a facut tie Dumnezeu. Si a plecat, vestind in toata cetatea cate ii facuse Iisus.
40. Si cand s-a intors Iisus, L-a primit multimea, caci toti Il asteptau.
41. Si iata a venit un barbat, al carui nume era Iair si care era mai-marele sinagogii. Si cazand la picioarele lui Iisus, Il ruga sa intre in casa Lui,
42. Caci avea numai o fiica, ca de doisprezece ani, si ea era pe moarte. Si, pe cand se ducea El, multimile Il impresurau.
43. Si o femeie, care de doisprezece ani avea scurgere de sange si cheltuise cu doctorii toata averea ei, si de nici unul nu putuse sa fie vindecata,
44. Apropiindu-se pe la spate, s-a atins de poala hainei Lui si indata s-a oprit curgerea sangelui ei.
45. Si a zis Iisus: Cine este cel ce s-a atins de Mine? Dar toti tagaduind, Petru si ceilalti care erau cu El, au zis: Invatatorule, multimile Te imbulzesc si Te stramtoreaza si Tu zici: Cine este cel ce s-a atins de mine?
46. Iar Iisus a zis: S-a atins de Mine cineva. Caci am simtit o putere care a iesit din Mine.
47. Si, femeia, vazandu-se vadita, a venit tremurand si, cazand inaintea Lui, a spus de fata cu tot poporul din ce cauza s-a atins de El si cum s-a tamaduit indata.
48. Iar El i-a zis: Indrazneste, fiica, credinta ta te-a mantuit. Mergi in pace.
49. Si inca vorbind El, a venit cineva de la mai-marele sinagogii, zicand: A murit fiica ta. Nu mai supara pe Invatatorul.
50. Dar Iisus, auzind, i-a raspuns: Nu te teme; crede numai si se va izbavi.
51. Si venind in casa n-a lasat pe nimeni sa intre cu El, decat numai pe Petru si pe Ioan si pe Iacov si pe tatal copilei si pe mama.
52. Si toti plangeau si se tanguiau pentru ea. Iar El a zis: Nu plangeti; n-a murit, ci doarme.
53. Si radeau de El, stiind ca a murit.
54. Iar El, scotand pe toti afara si apucand-o de mana, a strigat, zicand: Copila, scoala-te!
55. Si duhul ei s-a intors si a inviat indata; si a poruncit El sa i se dea sa manance.
56. Si au ramas uimiti parintii ei. Iar El le-a poruncit sa nu spuna nimanui ce s-a intamplat.

CAPITOLUL 9
Trimiterea apostolilor. Saturarea celor cinci mii de oameni. Marturisirea lui Petru. Intaia si a doua vestire a Patimilor. Schimbarea la fata. Vindecarea copilului demonizat. Care este intaiul intre apostoli? Urmarea lui Iisus.

1. Si chemand pe cei doisprezece ucenici ai Sai, le-a dat putere si stapanire peste toti demonii si sa vindece bolile.
2. Si i-a trimis sa propovaduiasca imparatia lui Dumnezeu si sa vindece pe cei bolnavi.
3. Si a zis catre ei: Sa nu luati nimic pe drum, nici toiag, nici traista, nici paine, nici bani si nici sa nu aveti cate doua haine.
4. Si in orice casa veti intra, acolo sa ramaneti si de acolo sa plecati.
5. Si cati nu va vor primi, iesind din acea cetate scuturati praful de pe picioarele voastre, spre marturie impotriva lor.
6. Iar ei, plecand, mergeau prin sate binevestind si vindecand pretutindeni.
7. Si a auzit Irod tetrarhul toate cele facute si era nedumerit, ca se zicea de catre unii ca Ioan s-a sculat din morti;
8. Iar de unii ca Ilie s-a aratat, iar de altii, ca un prooroc dintre cei vechi a inviat.
9. Iar Irod a zis: Lui Ioan eu i-am taiat capul. Cine este dar Acesta despre care aud asemenea lucruri? Si cauta sa-l vada.
10. Si, intorcandu-se apostolii, I-au spus toate cate au facut. Si, luandu-i cu Sine, S-a dus de o parte intr-un loc pustiu, aproape de cetatea numita Betsaida.
11. Iar multimile, afland, au mers dupa El si El, primindu-le, le vorbea despre imparatia lui Dumnezeu, iar pe cei care aveau trebuinta de vindecare ii facea sanatosi.
12. Dar ziua a inceput sa se plece spre seara. Si, venind la El, cei doisprezece I-au spus: Da drumul multimii sa se duca prin satele si prin satuletele dimprejur, ca sa poposeasca si sa-si gaseasca mancare, ca aici suntem in loc pustiu.
13. Iar El a zis catre ei: Dati-le voi sa manance. Iar ei au zis: Nu avem mai mult de cinci paini si doi pesti, afara numai daca, ducandu-ne noi, vom cumpara merinde pentru tot poporul acesta.
14. Caci erau ca la cinci mii de barbati. Dar El a zis catre ucenicii Sai: Asezati-i jos, in cete de cate cincizeci de insi.
15. Si au facut asa si i-au asezat pe toti.
16. Iar Iisus, luand cele cinci paini si cei doi pesti si privind la cer, le-a binecuvantat, a frant si a dat ucenicilor, ca sa puna multimii inainte.
17. Si au mancat si s-au saturat toti si au luat ceea ce le-a ramas, douasprezece cosuri de faramituri.
18. Si cand Se ruga El singur, erau cu El ucenicii, si i-a intrebat, zicand: Cine zic multimile ca sunt Eu?
19. Iar ei, raspunzand, au zis: Ioan Botezatorul, iar altii Ilie, iar altii ca a inviat un prooroc din cei vechi.
20. Si El le-a zis: Dar voi cine ziceti ca sunt Eu? Iar Petru, raspunzand, a zis: Hristosul lui Dumnezeu.
21. Iar El, certandu-i, le-a poruncit sa nu spuna nimanui aceasta,
22. Zicand ca Fiul Omului trebuie sa patimeasca multe si sa fie defaimat de catre batrani si de catre arhierei si de catre carturari si sa fie omorat, iar a treia zi sa invieze.
23. Si zicea catre toti: Daca voieste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea in fiecare zi si sa-Mi urmeze Mie;
24. Caci cine va voi sa-si scape sufletul il va pierde; iar cine-si va pierde sufletul pentru Mine, acela il va mantui.
25. Ca ce foloseste omului daca va castiga lumea toata, iar pe sine se va pierde sau se va pagubi?
26. Caci de cel ce se va rusina de Mine si de cuvintele Mele, de acesta si Fiul Omului se va rusina, cand va veni intru slava Sa si a Tatalui si a sfintilor ingeri.
27. Cu adevarat insa spun voua: Sunt unii, dintre cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, pana ce nu vor vedea imparatia lui Dumnezeu.
28. Iar dupa cuvintele acestea, ca la opt zile, luand cu Sine pe Petru si pe Ioan si pe Iacov, S-a suit pe munte ca sa Se roage.
29. Si pe cand se ruga El, chipul fetei Sale s-a facut altul si imbracamintea Lui alba stralucind.
30. Si iata doi barbati vorbeau cu El, care erau Moise si Ilie,
31. Si care, aratandu-se intru slava, vorbeau despre sfarsitul Lui, pe care avea sa-l implineasca in Ierusalim.
32. Iar Petru si cei ce erau cu el erau ingreuiati de somn; si desteptandu-se, au vazut slava Lui si pe cei doi barbati stand cu El.
33. Si cand s-au despartit ei de El, Petru a zis catre Iisus: Invatatorule, bine este ca noi sa fim aici si sa facem trei colibe: una Tie, una lui Moise si una lui Ilie, nestiind ce spune.
34. Si, pe cand vorbea el acestea, s-a facut un nor si i-a umbrit; si ei s-au spaimantat cand au intrat in nor.
35. Si glas s-a facut din nor, zicand: Acesta este Fiul Meu cel ales, de acesta sa ascultati!
36. Si cand a trecut glasul, S-a aflat Iisus singur. Si ei au tacut si nimanui n-au spus nimic, in zilele acelea, din cele ce vazusera.
37. In ziua urmatoare, cand s-au coborat din munte, L-a intampinat multime multa.
38. Si iata un barbat din multime a strigat, zicand: Invatatorule, rogu-ma Tie, cauta spre fiul meu, ca il am numai pe el;
39. Si iata un duh il apuca si indata striga si-l zguduie cu spume si abia pleaca de la el, dupa ce l-a zdrobit.
40. Si m-am rugat de ucenicii Tai ca sa-l alunge, si n-au putut.
41. Iar Iisus, raspunzand, a zis: O, neam necredincios si indaratnic! Pana cand voi fi cu voi si va voi suferi? Adu aici pe fiul tau.
42. Si, apropiindu-se el, demonul l-a aruncat la pamant si l-a zguduit. Iar Iisus a certat pe duhul cel necurat si a vindecat pe copil si l-a dat tatalui lui.
43. Iar toti au ramas uimiti de marirea lui Dumnezeu. Si mirandu-se toti de toate cate facea, a zis catre ucenicii Sai:
44. Puneti in urechile voastre cuvintele acestea: Caci Fiul Omului va fi dat in mainile oamenilor.
45. Iar ei nu intelegeau cuvantul acesta, caci era ascuns pentru ei ca sa nu-l priceapa si se temeau sa-L intrebe despre acest cuvant.
46. Si a intrat gand in inima lor: Cine dintre ei ar fi mai mare?
47. Iar Iisus, cunoscand cugetul inimii lor, a luat un copil, l-a pus langa Sine,
48. Si le-a zis: Oricine va primi pruncul acesta, in numele Meu, pe Mine Ma primeste; iar oricine Ma va primi pe Mine, primeste pe Cel ce M-a trimis pe Mine. Caci cel ce este mai mic intre voi toti, acesta este mare.
49. Iar Ioan, raspunzand, a zis: Invatatorule, am vazut pe unul care, in numele Tau, scoate demoni si l-am oprit, pentru ca nu-Ti urmeaza impreuna cu noi.
50. Iar Iisus a zis catre el: Nu-l opriti; caci cine nu este impotriva voastra este pentru voi.
51. Si cand s-au implinit zilele inaltarii Sale, El S-a hotarat sa mearga la Ierusalim.
52. Si a trimis vestitori inaintea Lui. Si ei, mergand, au intrat intr-un sat de samarineni, ca sa faca pregatiri pentru El.
53. Dar ei nu L-au primit, pentru ca El se indrepta spre Ierusalim.
54. Si vazand aceasta, ucenicii Iacov si Ioan I-au zis: Doamne, vrei sa zicem sa se coboare foc din cer si sa-i mistuie, cum a facut si Ilie?
55. Iar El, intorcandu-Se, i-a certat si le-a zis: Nu stiti, oare, fiii carui duh sunteti? Caci Fiul Omului n-a venit ca sa piarda sufletele oamenilor, ci ca sa le mantuiasca.
56. Si s-au dus in alt sat.
57. Si pe cand mergeau ei pe cale, zis-a unul catre El: Te voi insoti, oriunde Te vei duce.
58. Si i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini si pasarile cerului cuiburi; dar Fiul Omului n-are unde sa-Si plece capul.
59. Si a zis catre altul: urmeaza-Mi. Iar el a zis: Doamne, da-mi voie intai sa merg sa ingrop pe tatal meu.
60. Iar El i-a zis: Lasa mortii sa-si ingroape mortii lor, iar tu mergi de vesteste imparatia lui Dumnezeu.
61. Dar altul a zis: Iti voi urma, Doamne, dar intai ingaduie-mi ca sa randuiesc cele din casa mea.
62. Iar Iisus a zis catre el: Nimeni care pune mana pe plug si se uita indarat nu este potrivit pentru imparatia lui Dumnezeu.

CAPITOLUL 10
Trimiterea si inapoierea celor saptezeci (si doi) de ucenici. Vai de cetatile rele. Iisus se bucura cu duhul. Pilda samarineanului milostiv. Marta si Maria.

1. Iar dupa acestea, Domnul a ales alti saptezeci (si doi) si i-a trimis cate doi inaintea fetei Sale, in fiecare cetate si loc, unde Insusi avea sa vina.
2. Si zicea catre ei: Secerisul este mult, dar lucratorii sunt putini; rugati deci pe Domnul secerisului, ca sa scoata lucratori la secerisul Sau.
3. Mergeti; iata, Eu va trimit ca pe niste miei in mijlocul lupilor.
4. Nu purtati punga, nici traista, nici incaltaminte; si pe nimeni sa nu salutati pe cale.
5. Iar in orice casa veti intra, intai ziceti: Pace casei acesteia.
6. Si de va fi acolo un fiu al pacii, pacea voastra se va odihni peste el, iar de nu, se va intoarce la voi.
7. Si in aceasta casa ramaneti, mancand si band cele ce va vor da, caci vrednic este lucratorul de plata sa. Nu va mutati din casa in casa.
8. Si in orice cetate veti intra si va vor primi, mancati cele ce va vor pune inainte.
9. Si vindecati pe bolnavii din ea si ziceti-le: S-a apropiat de voi imparatia lui Dumnezeu.
10. Si in orice cetate veti intra si nu va vor primi, iesind in pietele ei, ziceti:
11. Si praful care s-a lipit de picioarele noastre din cetatea noastra vi-l scuturam voua. Dar aceasta sa stiti, ca s-a apropiat imparatia lui Dumnezeu.
12. Zic voua: Ca mai usor va fi Sodomei in ziua aceea, decat cetatii aceleia.
13. Vai tie, Horazine! Vai tie, Betsaido! Caci daca in Tir si in Sidon s-ar fi facut minunile care s-au facut la voi, de mult s-ar fi pocait, stand in sac si in cenusa.
14. Dar Tirului si Sidonului mai usor le va fi la judecata, decat voua.
15. Si tu, Capernaume, nu ai fost inaltat, oare, pana la cer? Pana la iad vei fi coborat!
16. Cel ce va asculta pe voi pe Mine Ma asculta, si cel ce se leapada de voi se leapada de Mine; iar cine se leapada de Mine se leapada de Cel ce M-a trimis pe Mine.
17. Si s-au intors cei saptezeci (si doi) cu bucurie, zicand: Doamne, si demonii ni se supun in numele Tau.
18. Si le-a zis: Am vazut pe satana ca un fulger cazand din cer.
19. Iata, v-am dat putere sa calcati peste serpi si peste scorpii, si peste toata puterea vrajmasului, si nimic nu va va vatama.
20. Dar nu va bucurati de aceasta, ca duhurile vi se pleaca, ci va bucurati ca numele voastre sunt scrise in ceruri.
21. In acesta ceas, El S-a bucurat in Duhul Sfant si a zis: Te slavesc pe Tine, Parinte, Doamne al cerului si al pamantului, ca ai ascuns acestea de cei intelepti si de cei priceputi si le-ai descoperit pruncilor. Asa, Parinte, caci asa a fost inaintea Ta, bunavointa Ta.
22. Toate Mi-au fost date de catre Tatal Meu si nimeni nu cunoaste cine este Fiul, decat numai Tatal, si cine este Tatal, decat numai Fiul si caruia voieste Fiul sa-i descopere.
23. Si intorcandu-Se catre ucenici, de o parte a zis: Fericiti sunt ochii care vad cele ce vedeti voi!
24. Caci zic voua: Multi prooroci si regi au voit sa vada ceea ce vedeti voi, dar n-au vazut, si sa auda ceea ce auziti, dar n-au auzit.
25. Si iata, un invatator de lege s-a ridicat, ispitindu-L si zicand: Invatatorule, ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci?
26. Iar Iisus a zis catre el: Ce este scris in Lege? Cum citesti?
27. Iar el, raspunzand, a zis: Sa iubesti pe Domnul Dumnezeul tau din toata inima ta si din tot sufletul tau si din toata puterea ta si din tot cugetul tau, iar pe aproapele tau ca pe tine insuti.
28. Iar El i-a zis: Drept ai raspuns, fa aceasta si vei trai.
29. Dar el, voind sa se indrepteze pe sine, a zis catre Iisus: Si cine este aproapele meu?
30. Iar Iisus, raspunzand, a zis: Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, si a cazut intre talhari, care, dupa ce l-au dezbracat si l-au ranit, au plecat, lasandu-l aproape mort.
31. Din intamplare un preot cobora pe calea aceea si, vazandu-l, a trecut pe alaturi.
32. De asemenea si un levit, ajungand in acel loc si vazand, a trecut pe alaturi.
33. Iar un samarinean, mergand pe cale, a venit la el si, vazandu-l, i s-a facut mila,
34. Si, apropiindu-se, i-a legat ranile, turnand pe ele untdelemn si vin, si, punandu-l pe dobitocul sau, l-a dus la o casa de oaspeti si a purtat grija de el.
35. Iar a doua zi, scotand doi dinari i-a dat gazdei si i-a zis: Ai grija de el si, ce vei mai cheltui, eu, cand ma voi intoarce, iti voi da.
36. Care din acesti trei ti se pare ca a fost aproapele celui cazut intre talhari?
37. Iar el a zis: Cel care a facut mila cu el. Si Iisus i-a zis: Mergi si fa si tu asemenea.
38. Si pe cand mergeau ei, El a intrat intr-un sat, iar o femeie, cu numele Marta, L-a primit in casa ei.
39. Si ea avea o sora ce se numea Maria, care, asezandu-se la picioarele Domnului, asculta cuvantul Lui.
40. Iar Marta se silea cu multa slujire si, apropiindu-se, a zis: Doamne, au nu socotesti ca sora mea m-a lasat singura sa slujesc? Spune-i deci sa-mi ajute.
41. Si, raspunzand, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te ingrijesti si pentru multe te silesti;
42. Dar un lucru trebuie: caci Maria partea buna si-a ales, care nu se va lua de la ea.

CAPITOLUL 11
Rugaciunea domneasca. Semnul lui Iona. Cuvantarea impotriva fariseilor si a carturarilor.

1. Si pe cand Se ruga Iisus intr-un loc, cand a incetat, unul dintre ucenicii Lui I-a zis: Doamne, invata-ne sa ne rugam, cum a invatat si Ioan pe ucenicii lui.
2. Si le-a zis: Cand va rugati, ziceti: Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-se numele Tau. Vie imparatia Ta. Faca-se voia Ta, precum in cer asa si pe pamant.
3. Painea noastra cea spre fiinta, da-ne-o noua in fiecare zi.
4. Si ne iarta noua pacatele noastre, caci si noi insine iertam tuturor celor ce ne gresesc noua. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
5. Si a zis catre ei: Cine dintre voi, avand un prieten si se va duce la el in miez de noapte si-i va zice: Prietene, imprumuta-mi trei paini,
6. Ca a venit, din cale, un prieten la mine si n-am ce sa-i pun inainte,
7. Iar acela, raspunzand dinauntru, sa-i zica: Nu ma da de osteneala. Acum usa e incuiata si copiii mei sunt in pat cu mine. Nu pot sa ma scol sa-ti dau.
8. Zic voua: Chiar daca, sculandu-se, nu i-ar da pentru ca-i este prieten, dar, pentru indrazneala lui, sculandu-se, ii va da cat ii trebuie.
9. Si Eu zic voua: Cereti si vi se va da; cautati si veti afla; bateti si vi se va deschide.
10. Ca oricine cere ia; si cel ce cauta gaseste, si celui ce bate i se va deschide.
11. Si care tata dintre voi, daca ii va cere fiul paine, oare, ii va da piatra? Sau daca ii va cere peste, oare ii va da, in loc de peste, sarpe?
12. Sau daca-i va cere un ou, ii va da scorpie?
13. Deci daca voi, rai fiind, stiti sa dati fiilor vostri daruri bune, cu cat mai mult Tatal vostru Cel din ceruri va da Duh Sfant celor care il cer de la El!
14. Si a scos un demon, si acela era mut. Si cand a iesit demonul, mutul a vorbit, iar multimile s-au minunat.
15. Iar unii dintre ei au zis: Cu Beelzebul, capetenia demonilor, scoate pe demoni.
16. Iar altii, ispitindu-L, cereau de la El semn din cer.
17. Dar El, cunoscand gandurile lor, le-a zis: Orice imparatie, dezbinandu-se in sine, se pustieste si casa peste casa cade.
18. Si daca satana s-a dezbinat in sine, cum va mai sta imparatia lui? Fiindca ziceti ca Eu scot pe demoni cu Beelzebul.
19. Iar daca Eu scot demonii cu Beelzebul, fiii vostri cu cine ii scot? De aceea ei va vor fi judecatori.
20. Iar daca Eu, cu degetul lui Dumnezeu, scot pe demoni iata a ajuns la voi imparatia lui Dumnezeu.
21. Cand cel tare si inarmat fiind isi pazeste curtea, avutiile lui sunt in pace.
22. Dar cand unul mai tare decat el vine asupra lui si-l infrange, ii ia toate armele pe care se bizuia, iar prazile de la el le imparte.
23. Cel ce nu este cu Mine este impotriva Mea; si cel ce nu aduna cu Mine risipeste.
24. Cand duhul cel necurat iese din om, umbla prin locuri fara apa, cautand odihna, si, negasind, zice: Ma voi intoarce la casa mea, de unde am iesit.
25. Si, venind, o afla maturata si impodobita.
26. Atunci merge si ia cu el alte sapte duhuri mai rele decat el si, intrand, locuieste acolo; si se fac cele de pe urma ale omului aceluia mai rele decat cele dintai.
27. Si cand zicea El acestea, o femeie din multime, ridicand glasul, I-a zis: Fericit este pantecele care Te-a purtat si fericiti sunt sanii pe care i-ai supt!
28. Iar El a zis: Asa este, dar fericiti sunt cei ce asculta cuvantul lui Dumnezeu si-l pazesc.
29. Iar ingramadindu-se multimile, El a inceput a zice: Neamul acesta este un neam viclean; cere semn dar semn nu i se va da decat semnul proorocului Iona.
30. Caci precum a fost Iona un semn pentru Niniviteni asa va fi si Fiul Omului semn pentru acest neam.
31. Regina de la miazazi se va ridica la judecata cu barbatii neamului acestuia si-i va osandi, pentru ca a venit de la marginile pamantului, ca sa asculte intelepciunea lui Solomon; si, iata, mai mult decat Solomon este aici.
32. Barbatii din Ninive se vor scula la judecata cu neamul acesta si-l vor osandi, pentru ca s-au pocait la propovaduirea lui Iona; si, iata, mai mult decat Iona este aici.
33. Nimeni, aprinzand faclie, nu o pune in loc ascuns, nici sub obroc, ci in sfesnic, ca aceia care intra sa vada lumina.
34. Luminatorul trupului este ochiul tau. Cand ochiul tau este curat, atunci tot trupul tau e luminat; dar cand ochiul tau e rau, atunci si trupul tau e intunecat.
35. Ia seama deci ca lumina din tine sa nu fie intuneric.
36. Asadar, daca tot trupul tau e luminat, neavand nici o parte intunecata, luminat va fi in intregime, ca si cand te lumineaza faclia cu stralucirea ei.
37. Si pe cand Iisus vorbea, un fariseu Il ruga sa pranzeasca la el; si, intrand, a sezut la masa.
38. Iar fariseul s-a mirat vazand ca El nu S-a spalat inainte de masa.
39. Si Domnul a zis catre el: Acum, voi fariseilor, curatiti partea din afara a paharului si a blidului, dar launtrul vostru este plin de rapire si de viclenie.
40. Nebunilor! Oare, cel ce a facut partea din afara n-a facut si partea dinauntru?
41. Dati mai intai milostenie cele ce sunt inlauntrul vostru si, iata, toate va vor fi curate.
42. Dar vai voua, fariseilor! Ca dati zeciuiala din izma si din untarita si din toate legumele si lasati la o parte dreptatea si iubirea de Dumnezeu; pe acestea se cuvenea sa le faceti si pe acelea sa nu le lasati.
43. Vai voua, fariseilor! Ca iubiti scaunele din fata in sinagogi si in inchinaciunile din piete.
44. Vai voua, carturarilor si fariseilor fatarnici! Ca sunteti ca mormintele ce nu se vad, si oamenii, care umbla peste ele, nu le stiu.
45. Si raspunzand, unul dintre invatatorii de Lege I-a zis: Invatatorule, acestea zicand, ne mustri si pe noi!
46. Iar El a zis: Vai si voua, invatatorilor de Lege! Ca impovarati pe oameni cu sarcini anevoie de purtat, iar voi nu atingeti sarcinile nici cel putin cu un deget.
47. Vai voua! Ca ziditi mormintele proorocilor pe care parintii vostri i-au ucis.
48. Asadar, marturisiti si incuviintati faptele parintilor vostri, pentru ca ei i-au ucis, iar voi le claditi mormintele.
49. De aceea si intelepciunea lui Dumnezeu a zis: “Voi trimite la ei prooroci si apostoli si dintre ei vor ucide si vor prigoni”;
50. Ca sa se ceara de la neamul acesta sangele tuturor proorocilor, care s-a varsat de la facerea lumii,
51. De la sangele lui Abel pana la sangele lui Zaharia, care a pierit intre altar si templu. Adevarat va spun: Se va cere de la neamul acesta.
52. Vai voua, invatatorilor de Lege! Ca ati luat cheia cunostintei; voi insiva  n-ati intrat, iar pe cei ce voiau sa intre i-ati impiedecat.
53. Iar iesind El de acolo, carturarii si fariseii au inceput sa-L urasca groaznic si sa-L sileasca sa vorbeasca despre multe,
54. Pandindu-L si cautand sa prinda ceva din gura Lui, ca sa-I gaseasca vina.

CAPITOLUL 12
Sa ne ferim de fatarnicie, de sovaiala si de lacomie. Indemnuri la veghere si la ingaduinta. Semnele vremii.

1. Si in acelasi timp, adunandu-se multime mii si mii de oameni, incat se calcau unii pe altii, Iisus a inceput sa vorbeasca intai catre ucenicii Sai: Feriti-va de aluatul fariseilor, care este fatarnicia.
2. Ca nimic nu este acoperit care sa nu se descopere si nimic ascuns care sa nu se cunoasca.
3. De aceea, cate ati spus la intuneric se vor auzi la lumina; si ceea ce ati vorbit la ureche, in odai, se va vesti de pe acoperisuri.
4. Dar va spun voua, prietenii Mei: Nu va temeti de cei care ucid trupul si dupa aceasta n-au ce sa mai faca.
5. Va voi arata insa de cine sa va temeti: Temeti-va de acela care, dupa ce a ucis, are putere sa arunce in gheena; da, va zic voua, de acela sa va temeti.
6. Nu se vand oare cinci vrabii cu doi bani? Si nici una dintre ele nu este uitata inaintea lui Dumnezeu.
7. Ci si perii capului vostru, toti sunt numarati. Nu va temeti; voi sunteti mai de pret decat multe vrabii.
8. Si zic voua: Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, si Fiul Omului va marturisi pentru el inaintea ingerilor lui Dumnezeu.
9. Iar cel ce se va lepada de Mine inaintea oamenilor, lepadat va fi inaintea ingerilor lui Dumnezeu.
10. Oricui va spune vreun cuvant impotriva Fiului Omului, i se va ierta; dar celui ce va huli impotriva Duhului Sfant, nu i se va ierta.
11. Iar cand va vor duce in sinagogi si la dregatori si la stapaniri nu va ingrijiti cum sau ce veti raspunde, sau ce veti zice,
12. Ca Duhul Sfant va va invata chiar in ceasul acela, ce trebuie sa spuneti.
13. Zis-a Lui cineva din multime: Invatatorule, zi fratelui meu sa imparta cu mine mostenirea.
14. Iar El i-a zis: Omule, cine M-a pus pe Mine judecator sau impartitor peste voi?
15. Si a zis catre ei: Vedeti si paziti-va de toata lacomia, caci viata cuiva nu sta in prisosul avutiilor sale.
16. Si le-a spus lor aceasta pilda, zicand: Unui om bogat i-a rodit din belsug tarina.
17. Si el cugeta in sine, zicand: Ce voi face, ca n-am unde sa adun roadele mele?
18. Si a zis: Aceasta voi face: Voi strica jitnitele mele si mai mari le voi zidi si voi strange acolo tot graul si bunatatile mele;
19. Si voi zice sufletului meu: Suflete, ai multe bunatati stranse pentru multi ani; odihneste-te, mananca, bea, veseleste-te.
20. Iar Dumnezeu i-a zis: Nebune! In aceasta noapte vor cere de la tine sufletul tau. Si cele ce ai pregatit ale cui vor fi?
21. Asa se intampla cu cel ce-si aduna comori siesi si nu se imbogateste in Dumnezeu.
22. Si a zis catre ucenicii Sai: De aceea zic voua: Nu va ingrijiti pentru viata voastra ce veti manca, nici pentru trupul vostru cu ce va veti imbraca.
23. Viata este mai mult decat hrana si trupul mai mult decat imbracamintea.
24. Priviti la corbi, ca nici nu seamana, nici nu secera; ei n-au camara, nici jitnita, si Dumnezeu ii hraneste. Cu cat mai de pret sunteti voi decat pasarile!
25. Si cine dintre voi, ingrijindu-se, poate sa adauge staturii sale un cot?
26. Deci daca nu puteti sa faceti nici cel mai mic lucru, de ce va ingrijiti de celelalte?
27. Priviti la crini cum cresc: Nu torc, nici nu tes. Si zic voua ca nici Solomon, in toata marirea lui, nu s-a imbracat ca unul dintre acestia.
28. Iar daca iarba care este azi pe camp, iar maine se arunca in cuptor, Dumnezeu asa o imbraca, cu cat mai mult pe voi, putin credinciosilor!
29. Si voi sa nu cautati ce veti manca sau ce veti bea si nu fiti ingrijorati.
30. Caci toate acestea paganii lumii le cauta; dar Tatal vostru stie ca aveti nevoie de acestea;
31. Cautati mai intai imparatia Lui. Si toate acestea se vor adauga voua.
32. Nu te teme, turma mica, pentru ca Tatal vostru a binevoit sa va dea voua imparatia.
33. Vindeti averile voastre si dati milostenie; faceti-va pungi care nu se invechesc, comoara neimputinata in ceruri, unde fur nu se apropie, nici molie nu o strica.
34. Caci unde este comoara voastra, acolo este inima voastra.
35. Sa fie mijloacele voastre incinse si facliile voastre aprinse.
36. Si voi fiti asemenea oamenilor care asteapta pe stapanul lor cand se intoarce de la nunta, ca, venind, si batand, indata sa-i deschida.
37. Fericite sunt slugile acelea pe care, venind, stapanul le va afla priveghind. Adevarat zic voua ca se va incinge si le va pune la masa si, apropiindu-se le va sluji.
38. Fie ca va veni la straja a doua, fie ca va veni la straja a treia, si le va gasi asa, fericite sunt acelea.
39. Iar aceasta sa stiti ca, de ar sti stapanul casei in care ceas vine furul, ar veghea si n-ar lasa sa i se sparga casa.
40. Deci si voi fiti gata, ca in ceasul in care nu ganditi Fiul Omului va veni.
41. Si a zis Petru: Doamne, catre noi spui pilda aceasta sau si catre toti?
42. Si a zis Domnul: Cine este iconomul credincios si intelept pe care stapanul il va pune peste slugile sale, ca sa le dea, la vreme, partea lor de grau?
43. Fericita este sluga aceea pe care, venind stapanul, o va gasi facand asa.
44. Adevarat va spun ca o va pune peste toate avutiile sale.
45. Iar de va zice sluga aceea in inima sa: Stapanul meu zaboveste sa vina, si va incepe sa bata pe slugi si pe slujnice, si sa manance, si sa bea si sa se imbete,
46. Veni-va stapanul slugii aceleia in ziua in care ea nu se asteapta si in ceasul in care ea nu stie si o va taia in doua, iar partea ei va pune-o cu cei necredinciosi.
47. Iar sluga aceea care a stiut voia stapanului si nu s-a pregatit, nici n-a facut dupa voia lui, va fi batuta mult.
48. Si cea care n-a stiut, dar a facut lucruri vrednice de bataie, va fi batuta putin. Si oricui i s-a dat mult, mult i se va cere, si cui i s-a incredintat mult, mai mult i se va cere.
49. Foc am venit sa arunc pe pamant si cat as vrea sa fie acum aprins!
50. Si cu botez am a Ma boteza, si cata nerabdare am pana ce se va indeplini!
51. Vi se pare ca am venit sa dau pace pe pamant? Va spun ca nu, ci dezbinare.
52. Caci de acum inainte cinci dintr-o casa vor fi dezbinati: trei impotriva a doi si doi impotriva a trei.
53. Dezbinati vor fi: tatal impotriva fiului si fiul impotriva tatalui, mama impotriva fiicei si fiica impotriva mamei, soacra impotriva nurorii sale si nora impotriva soacrei.
54. Si zicea multimilor: Cand vedeti un nor ridicandu-se dinspre apus, indata ziceti ca vine ploaie mare; si asa este.
55. Iar cand sufla vantul de la miazazi, ziceti ca va fi arsita, si asa este.
56. Fatarnicilor! Fata pamantului si a cerului stiti sa o deosebiti, dar vremea aceasta cum de nu o deosebiti?
57. De ce, dar, de la voi insiva nu judecati ce este drept?
58. Si cand mergi cu parasul tau la dregator, da-ti silinta sa te scapi de el pe cale, ca nu cumva sa te tarasca la judecator, si judecatorul sa te dea in mana temnicerului, iar temnicerul sa te arunce in temnita.
59. Zic tie: Nu vei iesi de acolo, pana ce nu vei plati si cel din urma ban.

CAPITOLUL 13
Pilda galileienilor. O femeie vindecata in ziua sambetei. Pilde si cuvinte despre imparatia lui Dumnezeu. Ierusalimul si jalea-i viitoare.

1. Si erau de fata in acel timp unii care-I vesteau despre galileienii al caror sange Pilat l-a amestecat cu jertfele lor.
2. Si El, raspunzand, le-a zis: Credeti, oare, ca acesti galileieni au fost ei mai  pacatosi decat toti galileienii, fiindca au suferit aceasta?
3. Nu! zic voua; dar daca nu va veti pocai, toti veti pieri la fel.
4. Sau acei optsprezece insi, peste care s-a surpat turnul in Siloam si i-a ucis, ganditi, oare, ca ei au fost mai pacatosi decat toti oamenii care locuiau in Ierusalim?
5. Nu! zic voua; dar de nu va veti pocai, toti veti pieri la fel.
6. Si le-a spus pilda aceasta: Cineva avea un smochin, sadit in via sa si a venit sa caute rod in el, dar n-a gasit.
7. Si a zis catre vier: Iata trei ani sunt de cand vin si caut rod in smochinul acesta si nu gasesc. Taie-l; de ce sa ocupe locul in zadar?
8. Iar el, raspunzand, a zis: Doamne, lasa-l si anul acesta, pana ce il voi sapa imprejur si voi pune gunoi.
9. Poate va face rod in viitor; iar de nu, il vei taia.
10. Si invata Iisus intr-una din sinagogi sambata.
11. Si iata o femeie care avea de optsprezece ani un duh de neputinta si care era garbova, de nu putea sa se ridice in sus nicidecum;
12. Iar Iisus, vazand-o, a chemat-o si i-a zis: Femeie, esti dezlegata de neputinta ta.
13. Si Si-a pus mainile asupra ei, si ea indata s-a indreptat si slavea pe Dumnezeu.
14. Iar mai-marele sinagogii, maniindu-se ca Iisus a vindecat-o sambata, raspunzand, zicea multimii: Sase zile sunt in care trebuie sa se lucreze; venind deci intr-acestea, vindecati-va, dar nu in ziua sambetei!
15. Iar Domnul i-a raspuns si a zis: Fatarnicilor! Fiecare dintre voi nu dezleaga, oare, sambata boul sau, sau asinul de la iesle, si nu-l duce sa-l adape?
16. Dar aceasta, fiica a lui Avraam fiind, pe care a legat-o satana, iata de optsprezece ani, nu se cuvenea, oare, sa fie dezlegata de legatura aceasta, in ziua sambetei?
17. Si zicand El acestea, s-au rusinat toti care erau impotriva Lui, si toata multimea se bucura de faptele stralucite savarsite de El.
18. Deci zicea: Cu ce este asemenea imparatia lui Dumnezeu si cu ce o voi asemana?
19. Asemenea este grauntelui de mustar pe care, luandu-l, un om l-a aruncat in gradina sa, si a crescut si s-a facut copac, iar pasarile cerului s-au salasluit in ramurile lui.
20. Si iarasi a zis: Cu ce voi asemana imparatia lui Dumnezeu?
21. Asemenea este aluatului pe care, luandu-l, femeia l-a ascuns in trei masuri de faina, pana ce s-a dospit totul.
22. Si mergea El prin cetati si prin sate, invatand si calatorind spre Ierusalim.
23. Si I-a zis cineva: Doamne, putini sunt, oare, cei ce se mantuiesc? Iar El le-a zis:
24. Siliti-va sa intrati prin poarta cea stramta, ca multi, zic voua, vor cauta sa intre si nu vor putea.
25. Dupa ce se va scula stapanul casei si va incuia usa si veti incepe sa stati afara si sa bateti la usa, zicand: Doamne, deschide-ne! - si el, raspunzand, va va zice: Nu va stiu de unde sunteti,
26. Atunci voi veti incepe sa ziceti: Am mancat inaintea ta si am baut si in pietele noastre ai invatat.
27. Si el va va zice: Va spun: Nu stiu de unde sunteti. Departati-va de la mine toti lucratorii nedreptatii.
28. Acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor, cand veti vedea pe Avraam si pe Isaac si pe Iacov si pe toti proorocii in Imparatia lui Dumnezeu, iar pe voi aruncati afara.
29. Si vor veni altii de la rasarit si de la apus, de la miazanoapte si de la miazazi si vor sedea la masa in imparatia lui Dumnezeu.
30. Si iata, sunt unii de pe urma care vor fi intai, si sunt altii intai care vor fi pe urma.
31. In ceasul acela au venit la El unii din farisei, zicandu-I: Iesi si du-Te de aici, ca Irod vrea sa Te ucida.
32. Si El le-a zis: Mergand, spuneti vulpii acesteia: Iata, alung demoni si fac vindecari, astazi si maine, iar a treia zi voi sfarsi.
33. Insa si astazi si maine si in ziua urmatoare merg, fiindca nu este cu putinta sa piara prooroc afara din Ierusalim.
34. Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tine, de cate ori am voit sa adun pe fiii tai, cum aduna pasarea puii sai sub aripi, dar n-ati voit.
35. Iata vi se lasa casa voastra pustie, ca adevarat graiesc voua. Nu Ma veti mai vedea pana ce va veni vremea cand veti zice: Binecuvantat este Cel ce vine intru numele Domnului!

CAPITOLUL 14
Bolnavul de idropica vindecat sambata. Indemn la smerenie si la milostenie. Pilda despre cina cea mare. Lepadarea de sine.

1. Si cand a intrat El in casa unuia dintre capeteniile fariseilor sambata, ca sa manance, si ei Il pandeau,
2. Iata un om bolnav de idropica era inaintea Lui.
3. Si, raspunzand, Iisus a zis catre invatatorii de lege si catre farisei, spunand: Cuvine-se a vindeca sambata ori nu?
4. Ei insa au tacut. Si luandu-l, l-a vindecat si i-a dat drumul.
5. Si catre ei a zis: Care dintre voi, de-i cadea fiul sau boul in fantana nu-l va scoate indata in ziua sambetei?
6. Si n-au putut sa-i raspunda la acestea.
7. Si luand seama cum isi alegeau la masa cele dintai locuri, a spus celor chemati o pilda, zicand intre ei:
8. Cand vei fi chemat de cineva la nunta, nu te aseza in locul cel dintai, ca nu cumva sa fie chemat de el altul mai de cinste decat tine.
9. Si venind cel care te-a chemat pe tine si pe el, iti va zice: Da acestuia locul. Si atunci, cu rusine, te vei duce sa te asezi pe locul cel mai de pe urma.
10. Ci, cand vei fi chemat, mergand aseaza-te in cel din urma loc, ca atunci cand va veni cel ce te-a chemat, el sa-ti zica: Prietene, muta-te mai sus. Atunci vei avea cinstea in fata tuturor celor care vor sedea impreuna cu tine.
11. Caci, oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inalta.
12. Zis-a si celui ce-L chemase: Cand faci pranz sau cina, nu chema pe prietenii tai, nici pe fratii tai, nici pe rudele tale, nici vecinii bogati, ca nu cumva sa te cheme si ei, la randul lor, pe tine, si sa-ti fie ca rasplata.
13. Ci, cand faci un ospat, cheama pe saraci, pe neputinciosi, pe schiopi, pe orbi,
14. Si fericit vei fi ca nu pot sa-ti rasplateasca. Caci ti se va rasplati la invierea dreptilor.
15. Si auzind acestea, unul dintre cei ce sedeau cu El la masa I-a zis: Fericit este cel ce va pranzi in imparatia lui Dumnezeu!
16. Iar El i-a zis: Un om oarecare a facut cina mare si a chemat pe multi;
17. Si a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca sa spuna celor chemati: Veniti, ca iata toate sunt gata.
18. Si au inceput unul cate unul, sa-si ceara iertare. Cel dintai i-a zis: Tarina am cumparat si am nevoie sa ies ca s-o vad; te rog iarta-ma.
19. Si altul a zis: Cinci perechi de boi am cumparat si ma duc sa-i incerc; te rog iarta-ma.
20. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat si de aceea nu pot veni.
21. Si intorcandu-se, sluga a spus stapanului sau acestea. Atunci, maniindu-se, stapanul casei a zis: Iesi indata in pietele si ulitele cetatii, si pe saraci, si pe neputinciosi, si pe orbi, si pe schiopi adu-i aici.
22. Si a zis sluga: Doamne, s-a facut precum ai poruncit si tot mai este loc.
23. Si a zis stapanul catre sluga: Iesi la drumuri si la garduri si sileste sa intre, ca sa mi se umple casa,
24. Caci zic voua: Nici unul din barbatii aceia care au fost chemati nu va gusta din cina mea.
25. Si mergeau cu El multimi multe; si intorcandu-Se, a zis catre ele:
26. Daca vine cineva la Mine si nu uraste pe tatal sau si pe mama si pe femeie si pe copii si pe frati si pe surori, chiar si sufletul sau insusi, nu poate sa fie ucenicul Meu.
27. Si cel ce nu-si poarta crucea sa si nu vine dupa Mine nu poate sa fie ucenicul Meu.
28. Ca cine dintre voi vrand sa zideasca un turn nu sta mai intai si-si face socoteala cheltuielii, daca are cu ce sa-l ispraveasca?
29. Ca nu cumva, punandu-i temelia si neputand sa-l termine, toti cei care vor vedea sa inceapa a-l lua in ras,
30. Zicand: Acest om a inceput sa zideasca, dar n-a putut ispravi.
31. Sau care rege, plecand sa se bata in razboi cu alt rege, nu va sta intai sa se sfatuiasca, daca va putea sa intampine cu zece mii pe cel care vine impotriva lui cu douazeci de mii?
32. Iar de nu, inca fiind el departe, ii trimite solie si se roaga de pace.
33. Asadar oricine dintre voi care nu se leapada de tot ce are nu poate sa fie ucenicul Meu.
34. Buna este sarea, dar daca si sarea se va strica, cu ce va fi dreasa?
35. Nici in pamant, nici in gunoi, nu este de folos, ci o arunca afara. Cine are urechi de auzit sa auda.

CAPITOLUL 15
Pildele: Oaia cea pierduta, despre drahma cea pierduta si despre fiul risipitor.

1. Si se apropiau de El toti vamesii si pacatosii, ca sa-L asculte.
2. Si fariseii si carturarii carteau, zicand: Acesta primeste la Sine pe pacatosi si mananca cu ei.
3. Si a zis catre ei pilda aceasta, spunand:
4. Care om dintre voi, avand o suta de oi si pierzand din ele una, nu lasa pe cele nouazeci si noua in pustie si se duce dupa cea pierduta, pana ce o gaseste?
5. Si gasind-o, o pune pe umerii sai, bucurandu-se;
6. Si sosind acasa, cheama prietenii si vecinii, zicandu-le: Bucurati-va cu mine, ca am gasit oaia cea pierduta.
7. Zic voua: Ca asa si in cer va fi mai multa bucurie pentru un pacatos care se pocaieste, decat pentru nouazeci si noua de drepti, care n-au nevoie de pocainta.
8. Sau care femeie, avand zece drahme, daca pierde o drahma, nu aprinde lumina si nu matura casa si nu cauta cu grija pana ce o gaseste?
9. Si gasind-o, cheama prietenele si vecinele sale, spunandu-le: Bucurati-va cu mine, caci am gasit drahma pe care o pierdusem.
10. Zic voua, asa se face bucurie ingerilor lui Dumnezeu pentru un pacatos care se pocaieste.
11. Si a zis: Un om avea doi fii.
12. Si a zis cel mai tanar dintre ei tatalui sau: Tata, da-mi partea ce mi se cuvine din avere. Si el le-a impartit averea.
13. Si nu dupa multe zile, adunand toate, fiul cel mai tanar s-a dus intr-o tara departata si acolo si-a risipit averea, traind in desfranari.
14. Si dupa ce a cheltuit totul, s-a facut foamete mare in tara aceea, si el a inceput sa duca lipsa.
15. Si ducandu-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei tari, si acesta l-a trimis la tarinile sale sa pazeasca porcii.
16. Si dorea sa-si sature pantecele din roscovele pe care le mancau porcii, insa nimeni nu-i dadea.
17. Dar, venindu-si in sine, a zis: Cati argati ai tatalui meu sunt indestulati de paine, iar eu pier aici de foame!
18. Sculandu-ma, ma voi duce la tatal meu si-i voi spune: Tata, am gresit la cer si inaintea ta;
19. Nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau. Fa-ma ca pe unul din argatii tai.
20. Si, sculandu-se, a venit la tatal sau. Si inca departe fiind el, l-a vazut tatal sau si i s-a facut mila si, alergand, a cazut pe grumazul lui si l-a sarutat.
21. Si i-a zis fiul: Tata, am gresit la cer si inaintea ta si nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tau.
22. Si a zis tatal catre slugile sale: Aduceti degraba haina lui cea dintai si-l imbracati si dati inel in mana lui si incaltaminte in picioarele lui;
23. Si aduceti vitelul cel ingrasat si-l injunghiati si, mancand, sa ne veselim;
24. Caci acest fiu al meu mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat. Si au inceput sa se veseleasca.
25. Iar fiul cel mare era la tarina. Si cand a venit si s-a apropiat de casa, a auzit cantece si jocuri.
26. Si, chemand la sine pe una dintre slugi, a intrebat ce inseamna acestea.
27. Iar ea i-a raspuns: Fratele tau a venit, si tatal tau a injunghiat vitelul cel ingrasat, pentru ca l-a primit sanatos.
28. Si el s-a maniat si nu voia sa intre; dar tatal lui, iesind, il ruga.
29. Insa el, raspunzand, a zis tatalui sau: Iata, atatia ani iti slujesc si niciodata n-am calcat porunca ta. Si mie niciodata nu mi-ai dat un ied, ca sa ma veselesc cu prietenii mei.
30. Dar cand a venit acest fiu al tau, care ti-a mancat averea cu desfranatele, ai injunghiat pentru el vitelul cel ingrasat.
31. Tatal insa i-a zis: Fiule, tu totdeauna esti cu mine si toate ale mele ale tale sunt.
32. Trebuia insa sa ne veselim si sa ne bucuram, caci fratele tau acesta mort era si a inviat, pierdut era si s-a aflat.

CAPITOLUL 16
Parabola despre iconomul necredincios. Parabola despre bogatul nemilostiv si despre saracul Lazar.

1. Si zicea si catre ucenicii Sai: Era un om bogat care avea un iconom si acesta a fost parat lui ca-i risipeste avutiile.
2. Si chemandu-l, i-a zis: Ce este aceasta ce aud despre tine? Da-mi socoteala de iconomia ta, caci nu mai poti sa fii iconom.
3. Iar iconomul a zis in sine: Ce voi face ca stapanul meu ia iconomia de la mine? Sa sap, nu pot; sa cersesc, mi-e rusine.
4. Stiu ce voi face, ca sa ma primeasca in casele lor, cand voi fi scos din iconomie.
5. Si chemand la sine, unul cate unul, pe datornicii stapanului sau, a zis celui dintai: Cat esti dator stapanului meu?
6. Iar el a zis: O suta de masuri de untdelemn. Iconomul i-a zis: Ia-ti zapisul si, sezand, scrie degraba cincizeci.
7. Dupa aceea a zis altuia: Dar tu, cat esti dator? El i-a spus: O suta de masuri de grau. Zis-a iconomul: Ia-ti zapisul si scrie optzeci.
8. Si a laudat stapanul pe iconomul cel nedrept, caci a lucrat intelepteste. Caci fiii veacului acestuia sunt mai intelepti in neamul lor decat fiii luminii.
9. Si Eu zic voua: Faceti-va prieteni cu bogatia nedreapta, ca atunci, cand veti parasi viata, sa va primeasca ei in corturile cele vesnice.
10. Cel ce este credincios in foarte putin si in mult este credincios; si cel ce e nedrept in foarte putin si in mult este nedrept.
11. Deci daca n-ati fost credinciosi in bogatia nedreapta, cine va va incredinta pe cea adevarata?
12. Si daca in ceea ce este strain nu ati fost credinciosi, cine va va da ce este al vostru?
13. Nici o sluga nu poate sa slujeasca la doi stapani. Fiindca sau pe unul il va uri si pe celalalt il va iubi, sau de unul se va tine si pe celalalt il va dispretui. Nu puteti sa slujiti lui Dumnezeu si lui mamona.
14. Toate acestea le auzeau si fariseii, care erau iubitori de argint si-L luau in bataie de joc.
15. Si El le-a zis: Voi sunteti cei ce va faceti pe voi drepti inaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaste inimile voastre; caci ceea ce la oameni este inalt, uraciune este inaintea lui Dumnezeu.
16. Legea si proorocii au fost pana la Ioan; de atunci imparatia lui Dumnezeu se binevesteste si fiecare se sileste spre ea.
17. Dar mai lesne e sa treaca cerul si pamantul, decat sa cada din Lege un corn de litera.
18. Oricine-si lasa femeia sa si ia pe alta savarseste adulter; si cel ce ia pe cea lasata de barbat savarseste adulter.
19. Era un om bogat care se imbraca in porfira si in vison, veselindu-se in toate zilele in chip stralucit.
20. Iar un sarac, anume Lazar, zacea inaintea portii lui, plin de bube,
21. Poftind sa se sature din cele ce cadeau de la masa bogatului; dar si cainii venind, lingeau bubele lui.
22. Si a murit saracul si a fost dus de catre ingeri in sanul lui Avraam. A murit si bogatul si a fost inmormantat.
23. Si in iad, ridicandu-si ochii, fiind in chinuri, el a vazut de departe pe Avraam si pe Lazar in sanul lui.
24. Si el, strigand, a zis: Parinte Avraame, fie-ti mila de mine si trimite pe Lazar sa-si ude varful degetului in apa si sa-mi racoreasca limba, caci ma chinuiesc in aceasta vapaie.
25. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ti aminte ca ai primit cele bune ale tale in viata ta, si Lazar, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mangaie, iar tu te chinuiesti.
26. Si peste toate acestea, intre noi si voi s-a intarit prapastie mare, ca cei care voiesc sa treaca de aici la voi sa nu poata, nici cei de acolo sa treaca la noi.
27. Iar el a zis: Rogu-te, dar, parinte, sa-l trimiti in casa tatalui meu,
28. Caci am cinci frati, sa le spuna lor acestea, ca sa nu vina si ei in acest loc de chin.
29. Si i-a zis Avraam: Au pe Moise si pe prooroci; sa asculte de ei.
30. Iar el a zis: Nu, parinte Avraam, ci, daca cineva dintre morti se va duce la ei, se vor pocai.
31. Si i-a zis Avraam: Daca nu asculta de Moise si de prooroci, nu vor crede nici daca ar invia cineva dintre morti.

CAPITOLUL 17
Despre sminteli, iertare si credinta. Vindecarea celor zece leprosi. Cand va veni imparatia lui Dumnezeu.

1. Si a zis catre ucenicii Sai: Cu neputinta este sa nu vina smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin!
2. Mai de folos i-ar fi daca i s-ar lega de gat o piatra de moara si ar fi aruncat in mare, decat sa sminteasca pe unul din acestia mici.
3. Luati aminte la voi insiva. De-ti va gresi fratele tau, dojeneste-l si daca se va pocai, iarta-l.
4. Si chiar daca iti va gresi de sapte ori intr-o zi si de sapte ori se va intoarce catre tine, zicand: Ma caiesc, iarta-l.
5. Si au zis apostolii catre Domnul: Sporeste-ne credinta.
6. Iar Domnul a zis: De ati avea credinta cat un graunte de mustar, ati zice acestui sicomor: Dezradacineaza-te si te sadeste in mare, si va va asculta.
7. Cine dintre voi, avand o sluga la arat sau la pascut turme, ii va zice cand se intoarce din tarina: Vino indata si sezi la masa?
8. Oare, nu-i va zice: Pregateste-mi ca sa cinez si, incingandu-te, slujeste-mi, pana ce voi manca si voi bea si dupa aceea vei manca si vei bea si tu?
9. Va multumi, oare, slugii ca a facut cele poruncite? Cred ca nu.
10. Asa si voi, cand veti face toate cele poruncite voua, sa ziceti: Suntem slugi netrebnice, pentru ca am facut ceea ce eram datori sa facem.
11. Iar pe cand Iisus mergea spre Ierusalim si trecea prin mijlocul Samariei si al Galileii,
12. Intrand intr-un sat, L-au intampinat zece leprosi care stateau departe,
13. Si care au ridicat glasul si au zis: Iisuse, Invatatorule, fie-Ti mila de noi!
14. Si vazandu-i, El le-a zis: Duceti-va si va aratati preotilor. Dar, pe cand ei se duceau, s-au curatit.
15. Iar unul dintre ei, vazand ca s-a vindecat, s-a intors cu glas mare slavind pe Dumnezeu.
16. Si a cazut cu fata la pamant la picioarele lui Iisus, multumindu-I. Si acela era samarinean.
17. Si raspunzand, Iisus a zis: Au nu zece s-au curatit? Dar cei noua unde sunt?
18. Nu s-a gasit sa se intoarca sa dea slava lui Dumnezeu decat numai acesta, care este de alt neam?
19. Si i-a zis: Scoala-te si du-te; credinta ta te-a mantuit.
20. Si fiind intrebat de farisei cand va veni imparatia lui Dumnezeu, le-a raspuns si a zis: Imparatia lui Dumnezeu nu va veni in chip vazut.
21. Si nici nu vor zice: Iat-o aici sau acolo. Caci, iata, imparatia lui Dumnezeu este inauntrul vostru.
22. Zis-a catre ucenici: Veni-vor zile cand veti dori sa vedeti una din zilele Fiului Omului, si nu veti vedea.
23. Si vor zice voua: Iata este acolo; iata, aici; nu va duceti si nu va luati dupa ei.
24. Caci dupa cum fulgerul, fulgerand dintr-o parte de sub cer, lumineaza pana la cealalta parte de sub cer, asa va fi si Fiul Omului in ziua Sa.
25. Dar mai intai El trebuie sa sufere multe si sa fie lepadat de neamul acesta.
26. Si precum a fost in zilele lui Noe, tot asa va fi si in zilele Fiului Omului:
27. Mancau, beau, se insurau, se maritau pana in ziua cand a intrat Noe in corabie si a venit potopul si i-a nimicit pe toti.
28. Tot asa precum a fost in zilele lui Lot: mancau, beau, cumparau, vindeau, sadeau, si zideau,
29. Iar in ziua in care a iesit Lot din Sodoma a plouat din cer foc si pucioasa si i-a nimicit pe toti,
30. La fel va fi in ziua in care se va arata Fiul Omului.
31. In ziua aceea, cel care va fi pe acoperisul casei, si lucrurile lui in casa, sa nu se coboare ca sa le ia; de asemenea, cel ce va fi in tarina sa nu se intoarca inapoi.
32. Aduceti-va aminte de femeia lui Lot.
33. Cine va cauta sa-si scape sufletul, il va pierde; iar cine il va pierde, acela il va dobandi.
34. Zic voua: In noaptea aceea vor fi doi intr-un pat; unul va fi luat, iar celalalt va fi lasat.
35. Doua vor macina impreuna; una va fi luata si alta va fi lasata.
36. Doi vor fi in ogor; unul se va lua altul se va lasa.
37. Si raspunzand, ucenicii I-au zis: Unde, Doamne? Iar El le-a zis: Unde va fi starvul, acolo se vor aduna vulturii.

CAPITOLUL 18
Pildele: vaduva staruitoare, vamesul si fariseul. Iisus cheama pe copii la Sine. Primejdiile bogatiei. A treia vestire a Patimilor. Vindecarea orbului din Ierihon.

1. Si le spunea o pilda cum trebuie sa se roage totdeauna si sa nu-si piarda nadejdea,
2. Zicand: Intr-o cetate era un judecator care de Dumnezeu nu se temea si de om nu se rusina.
3. Si era, in cetatea aceea, o vaduva, care venea la el, zicand: Fa-mi dreptate fata de potrivnicul meu.
4. Si un timp n-a voit, dar dupa acestea a zis intru sine: Desi de Dumnezeu nu ma tem si de om nu ma rusinez,
5. Totusi, fiindca vaduva aceasta imi face suparare, ii voi face dreptate, ca sa nu vina mereu sa ma supere.
6. Si a zis Domnul: Auziti ce spune judecatorul cel nedrept?
7. Dar Dumnezeu, oare, nu va face dreptate alesilor Sai care striga catre El ziua si noaptea si pentru care El rabda indelung?
8. Zic voua ca le va face dreptate in curand. Dar Fiul Omului, cand va veni, va gasi, oare, credinta pe pamant?
9. Catre unii care se credeau ca sunt drepti si priveau cu dispret pe ceilalti, a zis pilda aceasta:
10. Doi oameni s-au suit la templu, ca sa se roage: unul fariseu si celalalt vames.
11. Fariseul, stand, asa se ruga in sine: Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri, sau ca si acest vames.
12. Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig.
13. Iar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sa-si ridice catre cer, ci-si batea pieptul, zicand: Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului.
14. Zic voua ca acesta s-a coborat mai indreptat la casa sa, decat acela. Fiindca oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inalta.
15. Si aduceau la El si pruncii, ca sa Se atinga de ei. Iar ucenicii, vazand, ii certau.
16. Iar Iisus i-a chemat la Sine, zicand: Lasati copii sa vina la Mine si nu-i opriti, caci imparatia lui Dumnezeu este a unora ca acestia.
17. Adevarat graiesc voua: Cine nu va primi imparatia lui Dumnezeu ca un prunc nu va intra in ea.
18. Si L-a intrebat un dregator, zicand: Bunule Invatator, ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci?
19. Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Ma numesti bun? Nimeni nu este bun, decat unul Dumnezeu.
20. Stii poruncile: Sa nu savarsesti adulter, sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb, cinsteste pe tatal tau si pe mama ta.
21. Iar el a zis: Toate acestea le-am pazit din tineretile mele.
22. Auzind Iisus i-a zis: Inca una iti lipseste: Vinde toate cate ai si le imparte saracilor si vei avea comoara in ceruri; si vino de urmeaza Mie.
23. Iar el, auzind acestea, s-a intristat, caci era foarte bogat.
24. Si vazandu-l intristat, Iisus a zis: Cat de greu vor intra cei ce au averi in imparatia lui Dumnezeu!
25. Ca mai lesne este a trece camila prin urechile acului decat sa intre bogatul in imparatia lui Dumnezeu.
26. Zis-au cei ce ascultau: Si cine poate sa se mantuiasca?
27. Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu.
28. Iar Petru a zis: Iata, noi, lasand toate ale noastre, am urmat Tie.
29. Si El le-a zis: Adevarat graiesc voua: Nu este nici unul care a lasat casa, sau femeie, sau frati, sau parinti, sau copii, pentru imparatia lui Dumnezeu,
30. Si sa nu ia cu mult mai mult in vremea aceasta, iar in veacul ce va sa vina, viata vesnica.
31. Si luand la Sine pe cei doisprezece, a zis catre ei: Iata ne suim la Ierusalim si se vor implini toate cele scrise prin prooroci despre Fiul Omului.
32. Caci va fi dat paganilor si va fi batjocorit si va fi ocarat si scuipat.
33. Si, dupa ce Il vor biciui, Il vor ucide; iar a treia zi va invia.
34. Si ei n-au inteles nimic din acestea, caci cuvantul acesta era ascuns pentru ei si nu intelegeau cele spuse.
35. Si cand S-a apropiat Iisus de Ierihon, un orb sedea langa drum, cersind.
36. Si, auzind el multimea care trecea, intreba ce e aceasta.
37. Si i-au spus ca trece Iisus Nazarineanul.
38. Si el a strigat, zicand: Iisuse, Fiul lui David, fie-Ti mila de mine!
39. Si cei care mergeau inainte il certau ca sa taca, iar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fie-Ti mila de mine!
40. Si oprindu-Se, Iisus a poruncit sa-l aduca la El; si apropiindu-se, l-a intrebat:
41. Ce voiesti sa-ti fac? Iar el a zis: Doamne, sa vad!
42. Si Iisus i-a zis: Vezi! Credinta ta te-a mantuit.
43. Si indata a vazut si mergea dupa El, slavind pe Dumnezeu. Si tot poporul, care vazuse, a dat lauda lui Dumnezeu.

CAPITOLUL 19
Zaheu. Pilda minelor. Intrarea in Ierusalim. Iisus deplange Ierusalimul si alunga pe vanzatorii de la templu.

1. Si intrand, trecea prin Ierihon.
2. Si iata un barbat, cu numele Zaheu, si acesta era mai-marele vamesilor si era bogat.
3. Si cauta sa vada cine este Iisus, dar nu putea de multime, pentru ca era mic de statura.
4. Si alergand el inainte, s-a suit intr-un sicomor, ca sa-L vada, caci pe acolo avea sa treaca.
5. Si cand a sosit la locul acela, Iisus, privind in sus, a zis catre el: Zahee, coboara-te degraba, caci astazi in casa ta trebuie sa raman.
6. Si a coborat degraba si L-a primit, bucurandu-se.
7. Si vazand, toti murmurau, zicand ca a intrat sa gazduiasca la un om pacatos.
8. Iar Zaheu, stand, a zis catre Domnul: Iata, jumatate din averea mea, Doamne, o dau saracilor si, daca am napastuit pe cineva cu ceva, intorc impatrit.
9. Si a zis catre el Iisus: Astazi s-a facut mantuire casei acesteia, caci si acesta este fiu al lui Avraam.
10. Caci Fiul Omului a venit sa caute si sa mantuiasca pe cel pierdut.
11. Si ascultand ei acestea, Iisus, adaugand, le-a spus o pilda, fiindca El era aproape de Ierusalim, iar ei credeau ca imparatia lui Dumnezeu se va arata indata.
12. Deci a zis: Un om de neam mare s-a dus intr-o tara indepartata, ca sa-si ia domnie si sa se intoarca.
13. Si chemand zece slugi ale sale, le-a dat zece mine si a zis catre ele: Negutatoriti cu ele pana ce voi veni!
14. Dar cetatenii lui il urau si au trimis solie in urma lui, zicand: Nu voim ca acesta sa domneasca peste noi.
15. Si cand s-a intors el, dupa ce luase domnia, a zis sa fie chemate slugile acelea, carora le daduse banii, ca sa stie cine ce a negutatorit.
16. Si a venit cea dintai, zicand: Doamne, mina ta a adus castig zece mine.
17. Si i-a zis stapanul: Bine sluga buna, fiindca intru putin ai fost credincioasa, sa ai stapanire peste zece cetati.
18. Si a venit a doua, zicand: Mina ta, stapane, a mai adus cinci mine.
19. Iar el a zis si acesteia: Sa ai si tu stapanire peste cinci cetati.
20. A venit si cealalta, zicand: Doamne, iata mina ta, pe care am pastrat-o intr-un stergar,
21. Ca ma temeam de tine, pentru ca esti om aspru: iei ce nu ai pus si seceri ce n-ai semanat.
22. Zis-a lui stapanul: Din cuvintele tale te voi judeca, sluga vicleana. Ai stiut ca sunt om aspru: iau ce nu am pus si secer ce nu am semanat;
23. Pentru ce deci n-ai dat banul meu schimbatorilor de bani? Si eu, venind, l-as fi luat cu dobanda.
24. Si a zis celor ce stateau de fata: Luati de la el mina si dati-o celui ce are zece mine.
25. Si ei au zis lui: Doamne, acela are zece mine.
26. Zic voua: Ca oricui are i se va da, iar de la cel ce nu are si ceea ce are i se va lua.
27. Iar pe acei vrajmasi ai mei, care n-au voit sa domnesc peste ei, aduceti-i aici si taiati-i in fata mea.
28. Si zicand acestea, mergea inainte, suindu-Se la Ierusalim.
29. Iar cand S-a apropiat de Betfaghe si de Betania, catre muntele care se zice Muntele Maslinilor, a trimis pe doi dintre ucenici,
30. Zicand: Mergeti in satul dinaintea voastra si, intrand in el, veti gasi un manz legat pe care nimeni dintre oameni n-a sezut vreodata. Si, dezlegandu-l, aduceti-l.
31. Si daca va va intreba cineva: Pentru ce-l dezlegati?, veti zice asa: Pentru ca Domnul are trebuinta de el.
32. Si, plecand, cei trimisi au gasit precum le-a spus.
33. Pe cand acestia dezlegau manzul, au zis stapanii lui catre ei: De ce dezlegati manzul?
34. Iar ei au raspuns: Pentru ca are trebuinta de el Domnul.
35. Si i-au adus la Iisus si, aruncandu-si hainele lor pe manz, l-au ajutat pe Iisus sa urce pe el.
36. Iar pe cand mergea El, asterneau hainele lor pe cale.
37. Si apropiindu-se de poalele Muntelui Maslinilor, toata multimea ucenicilor, bucurandu-se, a inceput sa laude pe Dumnezeu, cu glas tare, pentru toate minunile pe care le vazuse,
38. Zicand: Binecuvantat este Imparatul care vine intru numele Domnului! Pace in cer si slava intru cei de sus.
39. Dar unii farisei din multime au zis catre El: Invatatorule, cearta-ti ucenicii.
40. Si El, raspunzand, a zis: Zic voua: Daca vor tacea acestia, pietrele vor striga.
41. Si cand S-a apropiat, vazand cetatea, a plans pentru ea, zicand:
42. Daca ai fi cunoscut si tu, in ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tai.
43. Caci vor veni zile peste tine, cand dusmanii tai vor sapa sant in jurul tau si te vor impresura si te vor stramtora din toate partile.
44. Si te vor face una cu pamantul, si pe fiii tai care sunt in tine, si nu vor lasa in tine piatra pe piatra pentru ca nu ai cunoscut vremea cercetarii tale.
45. Si intrand in templu, a inceput sa scoata pe cei ce vindeau si cumparau in el.
46. Zicandu-le: Scris este: “Si va fi casa Mea casa de rugaciune”; dar voi ati facut din ea pestera de talhari.
47. Si era in fiecare zi in templu si invata. Dar arhiereii si carturarii si fruntasii poporului cautau sa-L piarda.
48. Si nu gaseau ce sa-I faca, caci tot poporul se tinea dupa El, ascultandu-L.

CAPITOLUL 20
De unde a fost botezul lui Ioan? Pilda viei celei date lucratorilor rai. Dinarul Cezarului. Invierea mortilor. Al cui fiu este Hristos?

1. Si intr-una din zile, pe cand Iisus invata poporul in templu si binevestea, au venit arhiereii si carturarii, impreuna cu batranii,
2. Si, vorbind, au zis catre El: Spune noua, cu ce putere faci acestea, sau cine este Cel ce Ti-a dat aceasta putere?
3. Iar El, raspunzand, a zis catre ei: Va voi intreba si Eu pe voi un cuvant, si spuneti-Mi:
4. Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni?
5. Si ei cugetau in sinea lor, zicand: Daca vom spune: Din cer, va zice: Pentru ce n-ati crezut in el?
6. Iar daca vom zice: De la oameni, tot poporul ne va ucide cu pietre, caci este incredintat ca Ioan a fost prooroc.
7. Si au raspuns ca nu stiu de unde.
8. Si Iisus le-a zis: Nici Eu nu va spun voua cu ce putere fac acestea.
9. Si a inceput sa spuna catre popor pilda aceasta: Un om a sadit vie si a dat-o lucratorilor si a plecat departe pentru multa vreme.
10. Si la timpul potrivit, a trimis la lucratori o sluga ca sa-i dea din rodul viei. Lucratorii insa, batand-o, au trimis-o fara nimic.
11. Si a trimis apoi alta sluga, dar ei, batand-o si pe aceea si batjocorind-o, au trimis-o fara nimic.
12. Si a trimis apoi pe a treia; iar ei, ranind-o si pe aceea, au alungat-o.
13. Si stapanul viei a zis: Ce voi face? Voi trimite pe fiul meu cel iubit; poate se vor rusina de el.
14. Iar lucratorii, vazandu-l, s-au vorbit intre ei, zicand: Acesta este mostenitorul; sa-l omoram ca mostenirea sa fie a noastra.
15. Si scotandu-l afara din vie, l-au ucis. Ce va face, deci, acestora, stapanul viei?
16. Va veni si va pierde pe lucratorii aceia, iar via o va da altora. Iar ei auzind, au zis: Sa nu se intample!
17. El insa, privind la ei, a zis: Ce inseamna, deci, scriptura aceasta: “Piatra pe care n-au luat-o in seama ziditorii, aceasta a ajuns in capul unghiului”?
18. Oricine va cadea pe aceasta piatra va fi sfaramat, iar pe cine va cadea ea il va zdrobi.
19. Iar carturarii si arhiereii cautau sa puna mana pe El, in ceasul acela, dar s-au temut de popor. Caci ei au inteles ca Iisus spusese pilda aceasta pentru ei.
20. Si pandindu-L, I-au trimis iscoade, care se prefaceau ca sunt drepti, ca sa-L prinda in cuvant si sa-L dea stapanirii si puterii dregatorului.
21. Si L-au intrebat, zicand: Invatatorule, stim ca vorbesti si inveti drept si nu cauti la fata omului, ci cu adevarat inveti calea lui Dumnezeu:
22. Se cuvine ca noi sa dam dajdie Cezarului sau nu?
23. Dar Iisus, cunoscand viclesugul lor, a zis catre ei: De ce Ma ispititi?
24. Aratati-mi un dinar. Al cui chip si scriere are pe el? Iar ei au zis: Ale Cezarului.
25. Si El a zis catre ei: Asadar, dati cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului si cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.
26. Si nu L-au putut prinde in cuvant inaintea poporului si, mirandu-se de cuvantul Lui, au tacut.
27. Si apropiindu-se unii dintre saducheii care zic ca nu este inviere, L-au intrebat:
28. Zicand: Invatatorule, Moise a scris pentru noi: Daca moare fratele cuiva, avand femeie, si el n-a avut copii, sa ia fratele lui pe femeie si sa ridice urmas fratelui sau.
29. Erau deci sapte frati. Si cel dintai, luandu-si femeie, a murit fara de copii.
30. Si a luat-o al doilea, si a murit si el fara copii.
31. A luat-o si al treilea; si tot asa toti sapte n-au lasat copii si au murit.
32. La urma a murit si femeia.
33. Deci femeia, la inviere, a caruia dintre ei va fi sotie, caci toti sapte au avut-o de sotie?
34. Si le-a zis lor Iisus: Fiii veacului acestuia se insoara si se marita;
35. Iar cei ce se vor invrednici sa dobandeasca veacul acela si invierea cea din morti, nici nu se insoara, nici nu se marita.
36. Caci nici sa moara nu mai pot, caci sunt la fel cu ingerii si sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai invierii.
37. Iar ca mortii inviaza a aratat chiar Moise la rug, cand numeste Domn pe Dumnezeul lui Avraam, si Dumnezeul lui Isaac, si Dumnezeul lui Iacov.
38. Dumnezeu deci nu este Dumnezeu al mortilor, ci al viilor, caci toti traiesc in El.
39. Iar unii dintre carturari, raspunzand, au zis: Invatatorule, bine ai zis.
40. Si nu mai cutezau sa-L intrebe nimic.
41. Iar El i-a intrebat: Cum se zice, dar, ca Hristos este Fiul lui David?
42. Caci insusi David spune in Cartea Psalmilor: “Zis-a Domnul Domnului meu: Sezi de-a dreapta Mea,
43. Pana ce voi pune pe vrajmasii Tai asternut picioarelor Tale”.
44. Deci David Il numeste Domn; si cum este fiu al lui?
45. Si ascultand tot poporul, a zis ucenicilor:
46. Paziti-va de carturari, carora le place sa se plimbe in haine lungi, care iubesc plecaciunile in piete si scaunele cele dintai in sinagogi si locurile cele dintai la ospete,
47. Mancand casele vaduvelor si de ochii lumii rugandu-se indelung; acestia vor lua mai mare osanda.

CAPITOLUL 21
Banul vaduvei. Cuvantarea lui Iisus despre daramarea Ierusalimului si a doua Sa venire.

1. Si privind, a vazut pe cei bogati, aruncand darurile lor in vistieria templului.
2. Si a vazut si pe o vaduva saraca, aruncand acolo doi bani.
3. Si a zis: Adevarat va spun ca aceasta vaduva saraca a aruncat mai mult decat toti.
4. Caci toti acestia din prisosul lor au aruncat la daruri, aceasta insa din saracia ei a aruncat tot ce avea pentru viata.
5. Iar unii vorbind despre templu ca este impodobit cu pietre frumoase si cu podoabe, El a zis:
6. Vor veni zile cand, din cele ce vedeti, nu va ramane piatra peste piatra care sa nu se risipeasca.
7. Si ei L-au intrebat, zicand: Invatatorule, cand oare, vor fi acestea? Si care este semnul cand au sa fie acestea?
8. Iar El a zis: Vedeti sa nu fiti amagiti, caci multi vor veni in numele Meu, zicand: Eu sunt, si vremea s-a apropiat. Nu mergeti dupa ei.
9. Iar cand veti auzi de razboaie si de razmerite, sa nu va inspaimantati; caci acestea trebuie sa fie intai, dar sfarsitul nu va fi curand.
10. Atunci le-a zis: Se va ridica neam peste neam si imparatie peste imparatie.
11. Si vor fi cutremure mari si, pe alocurea, foamete si ciuma si spaime si semne mari din cer vor fi.
12. Dar, mai inainte de toate acestea, isi vor pune mainile pe voi si va vor prigoni, dandu-va in sinagogi si in temnite, ducandu-va la imparati si la dregatori, pentru numele Meu.
13. Si va fi voua spre marturie.
14. Puneti deci in inimile voastre sa nu ganditi de mai inainte ce veti raspunde;
15. Caci Eu va voi da gura si intelepciune, careia nu-i vor putea sta impotriva, nici sa-i raspunda toti potrivnicii vostri.
16. Si veti fi dati si de parinti si de frati si de neamuri si de prieteni, si vor ucide dintre voi.
17. Si veti fi urati de toti pentru numele Meu.
18. Si par din capul vostru nu va pieri.
19. Prin rabdarea voastra veti dobandi sufletele voastre.
20. Iar cand veti vedea Ierusalimul inconjurat de osti, atunci sa stiti ca s-a apropiat pustiirea lui.
21. Atunci cei din Iudeea sa fuga la munti si cei din mijlocul lui sa iasa din el si cei de prin tarina sa nu intre in el.
22. Caci acestea sunt zilele razbunarii, ca sa se implineasca toate cele scrise.
23. Dar vai celor care vor avea in pantece si celor care vor alapta in acele zile. Caci va fi in tara mare stramtorare si manie impotriva acestui popor.
24. Si vor cadea de ascutisul sabiei si vor fi dusi robi la toate neamurile, si Ierusalimul va fi calcat in picioare de neamuri, pana ce se vor implini vremurile neamurilor.
25. Si vor fi semne in soare, in luna si in stele, iar pe pamant spaima intru neamuri si nedumerire din pricina vuietului marii si al valurilor.
26. Iar oamenii vor muri de frica si de asteptarea celor ce au sa vina peste lume, caci puterile cerurilor se vor clatina.
27. Si atunci vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori cu putere si cu slava multa.
28. Iar cand vor incepe sa fie acestea, prindeti curaj si ridicati capetele voastre, pentru ca rascumpararea voastra se apropie.
29. Si le-a spus o pilda: Vedeti smochinul si toti copacii:
30. Cand infrunzesc acestia, vazandu-i, de la voi insiva stiti ca vara este aproape.
31. Asa si voi, cand veti vedea facandu-se acestea, sa stiti ca aproape este imparatia lui Dumnezeu.
32. Adevarat graiesc voua ca nu va trece neamul acesta pana ce nu vor fi toate acestea.
33. Cerul si pamantul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
34. Luati seama la voi insiva, sa nu se ingreuieze inimile voastre de mancare si de bautura si de grijile vietii, si ziua aceea sa vine peste voi fara de veste,
35. Ca o cursa; caci va veni peste toti cei ce locuiesc pe fata intregului pamant.
36. Privegheati dar in toata vremea rugandu-va, ca sa va intariti sa scapati de toate acestea care au sa vina si sa stati inaintea Fiului Omului.
37. Si ziua era in templu si invata, iar noaptea, iesind, o petrecea pe muntele ce se cheama al Maslinilor.
38. Si tot poporul venea dis-de-dimineata la El in templu, ca sa-L asculte.

CAPITOLUL 22
Iisus vandut de Iuda. Cina cea de taina. Despre intaietate. Suferintele din gradina Ghetsimani. Prinderea si aducerea la Caiafa. Lepadarea lui Petru.

1. Si se apropia sarbatoarea Azimelor, care se chema Pasti.
2. Si arhiereii si carturarii cautau cum sa-L omoare; caci se temeau de popor.
3. Si a intrat satana in Iuda, cel numit Iscarioteanul, care era din numarul celor doisprezece.
4. Si, ducandu-se, el a vorbit cu arhiereii si cu capeteniile oastei, cum sa-L dea in mainile lor.
5. Si ei s-au bucurat si s-au invoit sa-i dea bani.
6. Si el a primit si cauta prilej sa-L dea lor, fara stirea multimii.
7. Si a sosit ziua Azimelor, in care trebuia sa se jertfeasca Pastile.
8. Si a trimis pe Petru si pe Ioan, zicand: Mergeti si ne pregatiti Pastile, ca sa mancam.
9. Iar ei I-au zis: Unde voiesti sa pregatim?
10. Iar El le-a zis: Iata, cand veti intra in cetate, va va intampina un om ducand un urcior cu apa; mergeti dupa el in casa in care va intra.
11. Si spuneti stapanului casei: Invatatorul iti zice: Unde este incaperea in care sa mananc Pastile cu ucenicii mei?
12. Si acela va va arata un foisor mare, asternut; acolo sa pregatiti.
13. Iar, ei, ducandu-se, au aflat precum le spusese si au pregatit Pastile.
14. Si cand a fost ceasul, S-a asezat la masa, si apostolii impreuna cu El.
15. Si a zis catre ei: Cu dor am dorit sa mananc cu voi acest Pasti, mai inainte de patima Mea,
16. Caci zic voua ca de acum nu-l voi mai manca, pana cand nu va fi desavarsit in imparatia lui Dumnezeu.
17. Si luand paharul, multumind, a zis: Luati acesta si impartiti-l intre voi;
18. Ca zic voua: Nu voi mai bea de acum din rodul vitei, pana ce nu va veni imparatia lui Dumnezeu.
19. Si luand painea, multumind, a frant si le-a dat lor, zicand: Acesta este Trupul Meu care se da pentru voi; aceasta sa faceti spre pomenirea Mea.
20. Asemenea si paharul, dupa ce au cinat, zicand: Acest pahar este Legea cea noua, intru Sangele Meu, care se varsa pentru voi.
21. Dar iata, mana celui ce Ma vinde este cu Mine la masa.
22. Si Fiul Omului merge precum a fost oranduit, dar vai omului aceluia prin care este vandut!
23. Iar ei au inceput sa se intrebe, unul pe altul, cine dintre ei ar fi acela, care avea sa faca aceasta?
24. Si s-a iscat intre ei si neintelegere: cine dintre ei se pare ca e mai mare?
25. Iar El le-a zis: Regii neamurilor domnesc peste ele si se numesc binefacatori.
26. Dar intre voi sa nu fie astfel, ci cel mai mare dintre voi sa fie ca cel mai tanar, si capetenia ca acela care slujeste.
27. Caci cine este mai mare: cel care sta la masa, sau cel care slujeste? Oare, nu cel ce sta la masa? Iar Eu, in mijlocul vostru, sunt ca unul ce slujeste.
28. Si voi sunteti aceia care ati ramas cu Mine in incercarile Mele.
29. Si Eu va randuiesc voua imparatie, precum Mi-a randuit Mie Tatal Meu,
30. Ca sa mancati si sa beti la masa Mea, in imparatia Mea si sa sedeti pe tronuri, judecand cele douasprezece semintii ale lui Israel.
31. Si a zis Domnul: Simone, Simone, iata satana v-a cerut sa va cearna ca pe grau;
32. Iar Eu M-am rugat pentru tine sa nu piara credinta ta. Si tu, oarecand, intorcandu-te, intareste pe fratii tai.
33. Iar el I-a zis: Doamne, cu Tine sunt gata sa merg si in temnita si la moarte.
34. Iar Iisus i-a zis: Zic tie, Petre, nu va canta astazi cocosul, pana ce de trei ori te vei lepada de Mine, ca nu Ma cunosti.
35. Si le-a zis: Cand v-am trimis pe voi fara punga, fara traista si fara incaltaminte, ati avut lipsa de ceva? Iar ei au zis: De nimic.
36. Si El le-a zis: Acum insa cel ce are punga sa o ia, tot asa si traista, si cel ce nu are sabie sa-si vanda haina si sa-si cumpere.
37. Caci va spun ca trebuie sa se implineasca intru Mine Scriptura aceasta: “Si cu cei fara de lege s-a socotit”, caci cele despre Mine au ajuns la sfarsit.
38. Iar ei au zis: Doamne, iata aici doua sabii. Zis-a lor: Sunt de ajuns.
39. Si, iesind, s-a dus dupa obicei in Muntele Maslinilor, si ucenicii l-au urmat.
40. Si cand a sosit in acest loc, le-a zis: Rugati-va, ca sa nu intrati in ispita.
41. Si El S-a departat de ei ca la o aruncatura de piatra, si ingenunchind, Se ruga.
42. Zicand: Parinte, de voiesti, treaca de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta sa se faca.
43. Iar un inger din cer s-a aratat Lui si-L intarea.
44. Iar El, fiind in chin de moarte, mai staruitor Se ruga. Si sudoarea Lui s-a facut ca picaturi de sange care picurau pe pamant.
45. Si, ridicandu-Se din rugaciune, a venit la ucenicii Lui si i-a aflat adormiti de intristare.
46. Si le-a zis: De ce dormiti? Sculati-va si va rugati, ca sa nu intrati in ispita.
47. Si vorbind El, iata o multime si cel ce se numea Iuda, unul dintre cei doisprezece, venea in fruntea lor. Si s-a apropiat de Iisus, ca sa-L sarute.
48. Iar Iisus i-a zis: Iuda, cu sarutare vinzi pe Fiul Omului?
49. Iar cei din preajma Lui, vazand ce avea sa se intample, au zis: Doamne, daca vom lovi cu sabia?
50. Si unul dintre ei a lovit pe sluga arhiereului si i-a taiat urechea dreapta.
51. Dar Iisus, raspunzand, a zis: Lasati, pana aici. Si atingandu-Se de urechea lui l-a vindecat
52. Si catre arhiereii, catre capeteniile templului si catre batranii care venisera asupra Lui, Iisus a zis: Ca la un talhar ati iesit, cu sabii si cu toiege.
53. In toate zilele fiind cu voi in templu, n-ati intins mainile asupra Mea. Dar acesta este ceasul vostru si stapanirea intunericului.
54. Si, prinzandu-L, L-au dus si L-au bagat in casa arhiereului. Iar Petru Il urma de departe.
55. Si, aprinzand ei foc in mijlocul curtii si sezand impreuna, a sezut si Petru in mijlocul lor.
56. Si o slujnica, vazandu-l sezand la foc, si uitandu-se bine la el, a zis: Si acesta era cu El.
57. Iar el s-a lepadat, zicand: Femeie, nu-L cunosc.
58. Si dupa putin timp, vazandu-l un altul, i-a zis: Si tu esti dintre ei. Petru insa a zis: Omule, nu sunt.
59. Iar cand a trecut ca un ceas, un altul sustinea zicand: Cu adevarat si acesta era cu El, caci este galileian.
60. Si Petru a zis: Omule, nu stiu ce spui. Si indata, inca vorbind el, a cantat cocosul.
61. Si intorcandu-Se, Domnul a privit spre Petru; si Petru si-a adus aminte de cuvantul Domnului, cum ii zisese ca, mai inainte de a canta cocosul astazi, tu te vei lepada de Mine de trei ori.
62. Si iesind afara, Petru a plans cu amar.
63. Iar barbatii care Il pazeau pe Iisus, Il batjocoreau, batandu-L.
64. Si acoperindu-I fata, Il intrebau, zicand: Prooroceste cine este cel ce Te-a lovit?
65. Si hulindu-L, multe altele spuneau impotriva Lui.
66. Si cand s-a facut ziua, s-au adunat batranii poporului, arhiereii si carturarii si L-au dus pe El in sinedriul lor.
67. Zicand: Spune noua daca esti Tu Hristosul. Si El le-a zis: Daca va voi spune, nu veti crede;
68. Iar daca va voi intreba, nu-Mi veti raspunde.
69. De acum insa Fiul Omului va sedea de-a dreapta puterii lui Dumnezeu.
70. Iar ei au zis toti: Asadar, Tu esti Fiul lui Dumnezeu? Si El a zis catre ei: Voi ziceti ca Eu sunt.
71. Si ei au zis: Ce ne mai trebuie marturii, caci noi insine am auzit din gura Lui?

CAPITOLUL 23
Iisus inaintea lui Irod. Judecata, rastignirea, moartea si ingroparea.

1. Si sculandu-se toata multimea acestora, L-au dus inaintea lui Pilat.
2. Si au inceput sa-L parasca, zicand: Pe Acesta L-am gasit razvratind neamul nostru si impiedicand sa dam dajdie Cezarului si zicand ca El este Hristos rege.
3. Iar Pilat L-a intrebat, zicand: Tu esti regele iudeilor? Iar El, raspunzand, a zis: Tu zici.
4. Si Pilat a zis catre arhierei si catre multimi: Nu gasesc nici o vina in Omul acesta.
5. Dar ei staruiau, zicand ca intarata poporul, invatand prin toata Iudeea, incepand din Galileea pana aici.
6. Si Pilat auzind, a intrebat daca omul este galileian.
7. Si afland ca este sub stapanirea lui Irod, l-a trimis la Irod, care era si el in Ierusalim in acele zile.
8. Iar Irod, vazand pe Iisus, s-a bucurat foarte, ca de multa vreme dorea sa-L cunoasca pentru ca auzise despre El, si nadajduia sa vada vreo minune savarsita de El.
9. Si L-a intrebat Irod multe lucruri, dar El nu i-a raspuns nimic.
10. Si arhiereii si carturarii erau de fata, invinuindu-L foarte tare.
11. Iar Irod, impreuna cu ostasii sai, batjocorindu-L si luandu-L in ras, L-a imbracat cu o haina stralucitoare si L-a trimis iarasi la Pilat.
12. Si in ziua aceea, Irod si Pilat s-au facut prieteni unul cu altul, caci mai inainte erau in dusmanie intre ei.
13. Iar Pilat, chemand arhiereii si capeteniile si poporul,
14. A zis catre ei: Ati adus la mine pe Omul acesta, ca pe un razvratitor al poporului; dar iata eu, cercetandu-L in fata voastra, nici o vina n-am gasit in acest Om, din cele ce aduceti impotriva Lui.
15. Si nici Irod n-a gasit, caci L-a trimis iarasi la noi. Si iata, El n-a savarsit nimic vrednic de moarte.
16. Deci, pedepsindu-L, Il voi elibera.
17. Si trebuia, la praznic, sa le elibereze un vinovat.
18. Dar ei, cu totii, au strigat, zicand: Ia-L pe Acesta si elibereaza-ne pe Baraba,
19. Care era aruncat in temnita pentru o rascoala facuta in cetate si pentru omor.
20. Si iarasi le-a vorbit Pilat, voind sa le elibereze pe Iisus.
21. Dar ei strigau, zicand: Rastigneste-L! Rastigneste-L!
22. Iar el a zis a treia oara catre ei: Ce rau a savarsit Acesta? Nici o vina de moarte nu am aflat intru El. Deci, pedepsindu-L, Il voi elibera.
23. Dar ei staruiau, cerand cu strigate mari ca El sa fie rastignit, si strigatele lor au biruit.
24. Deci Pilat a hotarat sa se implineasca cererea lor.
25. Si le-a eliberat pe cel aruncat in temnita pentru rascoala si ucidere, pe care il cereau ei, iar pe Iisus L-a dat in voia lor.
26. Si pe cand Il duceau, oprind pe un oarecare Simon Cirineul, care venea din tarina, i-au pus crucea, ca s-o duca in urma lui Iisus.
27. Iar dupa El venea multime multa de popor si de femei, care se bateau in piept si Il plangeau.
28. Si intorcandu-Se catre ele, Iisus le-a zis: Fiice ale Ierusalimului, nu Ma plangeti pe Mine, ci pe voi plangeti-va si pe copiii vostri.
29. Caci iata, vin zile in care vor zice: Fericite sunt cele sterpe si pantecele care n-au nascut si sanii care n-au alaptat!
30. Atunci vor incepe sa spuna muntilor: Cadeti peste noi; si dealurilor: Acoperiti-ne.
31. Caci daca fac acestea cu lemnul verde, cu cel uscat ce va fi?
32. Si erau dusi si altii, doi facatori de rele, ca sa-i omoare impreuna cu El.
33. Si cand au ajuns la locul ce se cheama al Capatanii, L-au rastignit acolo pe El si pe facatorii de rele, unul de-a dreapta si unul de-a stanga.
34. Iar Iisus zicea: Parinte, iarta-le lor, ca nu stiu ce fac. Si impartind hainele Lui, au aruncat sorti.
35. Si sta poporul privind, iar capeteniile isi bateau joc de El, zicand: Pe altii i-a mantuit; sa Se mantuiasca si pe Sine Insusi, daca El este Hristosul, alesul lui Dumnezeu.
36. Si Il luau in ras si ostasii care se apropiau, aducandu-I otet.
37. Si zicand: Daca Tu esti regele iudeilor, mantuieste-Te pe Tine Insuti!
38. Si deasupra Lui era scris cu litere grecesti, latinesti si evreiesti: Acesta este regele iudeilor.
39. Iar unul dintre facatorii de rele rastigniti, Il hulea zicand: Nu esti Tu Hristosul? Mantuieste-Te pe Tine Insuti si pe noi.
40. Si celalalt, raspunzand, il certa, zicand: Nu te temi tu de Dumnezeu, ca esti in aceeasi osanda?
41. Si noi pe drept, caci noi primim cele cuvenite dupa faptele noastre; Acesta insa n-a facut nici un rau.
42. Si zicea lui Iisus: Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni in imparatia Ta.
43. Si Iisus i-a zis: Adevarat graiesc tie, astazi vei fi cu Mine in rai.
44. Si era acum ca la ceasul al saselea si intuneric s-a facut peste tot pamantul pana la ceasul al noualea.
45. Cand soarele s-a intunecat; iar catapeteasma templului s-a sfasiat pe la mijloc.
46. Si Iisus, strigand cu glas tare, a zis: Parinte, in mainile Tale incredintez duhul Meu. Si acestea zicand, Si-a dat duhul.
47. Iar sutasul, vazand cele ce s-au facut, a slavit pe Dumnezeu, zicand: Cu adevarat, Omul Acesta drept a fost.
48. Si toate multimile care venisera la aceasta priveliste, vazand cele intamplate, se intorceau batandu-si pieptul.
49. Si toti cunoscutii Lui, si femeile care Il insotisera din Galileea, stateau departe, privind acestea.
50. Si iata un barbat cu numele Iosif, sfetnic fiind, barbat bun si drept,
51. - Acesta nu se invoise cu sfatul si cu fapta lor. El era din Arimateea, cetate a iudeilor, asteptand imparatia lui Dumnezeu.
52. Acesta, venind la Pilat, a cerut trupul lui Iisus.
53. Si coborandu-L, L-a infasurat in giulgiu de in si L-a pus intr-un mormant sapat in piatra, in care nimeni, niciodata, nu mai fusese pus.
54. Si ziua aceea era vineri, si se lumina spre sambata.
55. Si urmandu-I femeile, care venisera cu El din Galileea, au privit mormantul si cum a fost pus trupul Lui.
56. Si, intorcandu-se, au pregatit miresme si miruri; iar sambata s-au odihnit, dupa Lege.

CAPITOLUL 24
Invierea Domnului. El Se arata ucenicilor care mergeau spre Emaus si apoi apostolilor. Inaltarea la cer.

1. Iar in prima zi dupa sambata, foarte de dimineata, au venit ele la mormant, aducand miresmele pe care le pregatisera.
2. Si au gasit piatra rasturnata de pe mormant.
3. Si intrand, nu au gasit trupul Domnului Iisus.
4. Si fiind ele inca nedumerite de aceasta, iata doi barbati au stat inaintea lor, in vesminte stralucitoare.
5. Si, infricosandu-se ele si plecandu-si fetele la pamant, au zis aceia catre ele: De ce cautati pe Cel viu intre cei morti?
6. Nu este aici, ci S-a sculat. Aduceti-va aminte cum v-a vorbit, fiind inca in Galileea,
7. Zicand ca Fiul Omului trebuie sa fie dat in mainile oamenilor pacatosi si sa fie rastignit, iar a treia zi sa invieze.
8. Si ele si-au adus aminte de cuvantul Lui.
9. Si intorcandu-se de la mormant, au vestit toate acestea celor unsprezece si tuturor celorlalti.
10. Iar ele erau: Maria Magdalena, si Ioana si Maria lui Iacov si celelalte impreuna cu ele, care ziceau catre apostoli acestea.
11. Si cuvintele acestea au parut inaintea lor ca o aiurare si nu le-au crezut.
12. Si Petru, sculandu-se, a alergat la mormant si, plecandu-se, a vazut giulgiurile singure zacand. Si a plecat, mirandu-se in sine de ceea ce se intamplase.
13. Si iata, doi dintre ei mergeau in aceeasi zi la un sat care era departe de Ierusalim, ca la saizeci de stadii, al carui nume era Emaus.
14. Si aceia vorbeau intre ei despre toate intamplarile acestea.
15. Si pe cand vorbeau si se intrebau intre ei. si Iisus Insusi, apropiindu-Se, mergea impreuna cu ei.
16. Dar ochii lor erau tinuti ca sa nu-L cunoasca.
17. Si El a zis catre ei: Ce sunt cuvintele acestea pe care le schimbati unul cu altul in drumul vostru? Iar ei s-au oprit, cuprinsi de intristare.
18. Raspunzand, unul cu numele Cleopa a zis catre El: Tu singur esti strain in Ierusalim si nu stii cele ce s-au intamplat in el in zilele acestea?
19. El le-a zis: Care? Iar ei I-au raspuns: Cele despre Iisus Nazarineanul, Care era prooroc puternic in fapta si in cuvant inaintea lui Dumnezeu si a intregului popor.
20. Cum L-au osandit la moarte si L-au rastignit arhiereii si mai-marii nostri;
21. Iar noi nadajduiam ca El este Cel ce avea sa izbaveasca pe Israel; si, cu toate acestea, astazi este a treia zi de cand s-au petrecut acestea.
22. Dar si niste femei de ale noastre ne-au spaimantat ducandu-se dis-de-dimineata la mormant,
23. Si, negasind trupul Lui, au venit zicand ca au vazut aratare de ingeri, care le-au spus ca El este viu.
24. Iar unii dintre noi s-au dus la mormant si au gasit asa precum spusesera femeile, dar pe El nu L-au vazut.
25. Si El a zis catre ei: O, nepriceputilor si zabavnici cu inima ca sa credeti toate cate au spus proorocii!
26. Nu trebuia oare, ca Hristos sa patimeasca acestea si sa intre in slava Sa?
27. Si incepand de la Moise si de la toti proorocii, le-a talcuit lor, din toate Scripturile cele despre El.
28. Si s-au apropiat de satul unde se duceau, iar El se facea ca merge mai departe.
29. Dar ei Il rugau staruitor, zicand: Ramai cu noi ca este spre seara si s-a plecat ziua. Si a intrat sa ramana cu ei.
30. Si, cand a stat impreuna cu ei la masa, luand El painea, a binecuvantat si, frangand, le-a dat lor.
31. Si s-au deschis ochii lor si L-au cunoscut; si El s-a facut nevazut de ei.
32. Si au zis unul catre altul: Oare, nu ardea in noi inima noastra, cand ne vorbea pe cale si cand ne talcuia Scripturile?
33. Si, in ceasul acela sculandu-se, s-au intors la Ierusalim si au gasit adunati pe cei unsprezece si pe cei ce erau impreuna cu ei,
34. Care ziceau ca a inviat cu adevarat Domnul si S-a aratat lui Simon.
35. Si ei au istorisit cele petrecute pe cale si cum a fost cunoscut de ei la frangerea painii.
36. Si pe cand vorbeau ei acestea, El a stat in mijlocul lor si le-a zis: Pace voua.
37. Iar ei, inspaimantandu-se si infricosandu-se, credeau ca vad duh.
38. Si Iisus le-a zis: De ce sunteti tulburati si pentru ce se ridica astfel de ganduri in inima voastra?
39. Vedeti mainile Mele si picioarele Mele, ca Eu Insumi sunt; pipaiti-Ma si vedeti, ca duhul nu are carne si oase, precum Ma vedeti pe Mine ca am.
40. Si zicand acestea, le-a aratat mainile si picioarele Sale.
41. Iar ei inca necrezand de bucurie si minunandu-se, El le-a zis: Aveti aici ceva de mancare?
42. Iar ei i-au dat o bucata de peste fript si dintr-un fagure de miere.
43. Si luand, a mancat inaintea lor.
44. Si le-a zis: Acestea sunt cuvintele pe care le-am grait catre voi fiind inca impreuna cu voi, ca trebuie sa se implineasca toate cele scrise despre Mine in Legea lui Moise, in prooroci si in psalmi.
45. Atunci le-a deschis mintea ca sa priceapa Scripturile.
46. Si le-a spus ca asa este scris si asa trebuie sa patimeasca Hristos si asa sa invieze din morti a treia zi.
47. Si sa se propovaduiasca in numele Sau pocainta spre iertarea pacatelor la toate neamurile, incepand de la Ierusalim.
48. Voi sunteti martorii acestora.
49. Si iata, Eu trimit peste voi fagaduinta Tatalui Meu; voi insa sedeti in cetate, pana ce va veti imbraca cu putere de sus.
50. Si i-a dus afara pana spre Betania si, ridicandu-Si mainile, i-a binecuvantat.
51. Si pe cand ii binecuvanta, S-a despartit de ei si S-a inaltat la cer.
52. Iar ei, inchinandu-se Lui, s-au intors in Ierusalim cu bucurie mare.
53. Si erau in toata vremea in templu, laudand si binecuvantand pe Dumnezeu. Amin.




Cuprins general - Biblia ortodoxa



Vechiul Testament

Noul Testament

@ 2012 Biblia ortodoxa - Sfanta Scriptura - Sfintele Evanghelii
Sustinut de:
Portal ortodox online: www.crez.ro | Resurse ortodoxe | Agentia de stiri Noutati ortodoxe | Maica Domnului | Biblia ortodoxa | Biblia ortodoxa audio | Orthodox portal | Ascetica ortodoxa
Recomandari www.resurse-ortodoxe.ro:
no-links