AVACUM

CAPITOLUL 1
Plangerea proorocului pentru faradelegile lui Iuda. Pedeapsa lui Dumnezeu prin Caldeii navalitori.

l. Vedenia pe care a vazut-o Avacum proorocul.
2. Pana cand, Doamne, voi striga fara ca sa ma asculti si voi ridica glasul meu catre Tine din pricina silniciei, fara ca Tu sa ma izbavesti?
3. Pentru ce Tu ma lasi sa vad nedreptatea si privesti apasarea? Prapadul si silnicia sint in fata mea, certuri si galcevi se isca!
4. Pentru aceasta, legea nu are nici o tarie si dreptatea nu se arata niciodata; cel nelegiuit biruie pe cel drept, iar judecata iese stramba.
5. Aruncati privirea printre popoare, fiti cu bagare de seama si inspaimantati-va, caci se savarseste in vremea voastra un lucru pe care voi nu l-ati crede, daca l-ar povesti cineva!
6. Iata Eu starnesc pe Caldei, neam amarnic si iute, care cutreiera tinuturi necuprinse, ca sa puna stapanire pe locuinte care nu sint ale lui.
7. El este napraznic si infricosator. Puterea lui face dreptul lui, stralucirea lui.
8. Mai iuti decat leoparzii sint caii lui si mai muscatori decat lupii de seara. Calaretii lui se avanta, de departe, vin si zboara, ca vulturul grabit sa sfasie prada.
9. Tot neamul acesta vine ca sa savarseasca silnicie; spaima merge inaintea lui si robii ii aduna laolalta ca nisipul.
10. El isi bate joc de regi si rade de capetenii. El isi bate joc de toate intariturile, caci ridica in jurul lor valuri de pamant, si le cuprinde.
11. Pe urma furtuna s-a intors si a trecut; el se face vinovat. Se increde in taria lui; iata dumnezeul lui!
12. Nu esti Tu, oare, din stravechile vremuri, Domnul Dumnezeul meu, Sfantul meu? Tu, Care nu poti muri! Tu, Doamne, ai randuit acest popor spre dreptate si pe stanca Tu l-ai intarit, ca sa savarseasca drepte randuieli.
13. Ochii Tai sint prea curati ca sa vada raul, Tu nu poti privi apasarea. Pentru ce ai privi Tu, oare, pe cei vicleni si ai tacea, cand cel nelegiuit sfasie pe unul mai drept decat el?
14. Tu socotesti pe oameni ca pe pestii marii si ca pe taratoarele care n-au stapan?
15. El ii scoate pe toti cu undita, ii trage in mreaja sa si ii aduna pe toti in navodul sau. Pentru aceasta se bucura si se veseleste.
16. Drept aceea el aduce jertfa mrejei sale si tamaieri navodului sau, caci cu ajutorul lor partea lui este grasa si mincarurile lui mai satioase.
17. Oare isi va deserta el intr-una mreaja si va junghia fara mila popoarele?

CAPITOLUL 2
Vedenia proorocului despre relele viitoare si pedeapsa Caldeilor pentru ratacirile lor.

l. Voi sta de straja si ma voi aseza in turnul cel de veghe ca sa priveghez si sa vad ce-mi va grai mie si ce-mi va raspunde la tanguirea mea.
2. Si Domnul mi-a raspuns si mi-a zis: “Scrie vedenia si o sapa cu slove pe table, ca sa se poata citi usor;
3. Caci este o vedenie pentru un timp hotarat; ea se va implini la vreme si nu va fi vedenie mincinoasa. Daca intarzie, asteapt-o, caci ea va veni sigur, fara gres.
4. Iata ca va pieri acela al carui suflet nu este pe calea cea dreapta, iar dreptul din credinta va fi viu!
5. Cat de mult va fi coplesit vrajmasul, omul cel trufas, si nu va ramane cu viata el, care tine gura lui cascata ca locuinta mortilor si nu se satura ca moartea; el, care aduna toate neamurile si cuprinde in el toate popoarele!
6. Oare toate aceste popoare nu vor rosti impotriva lui pilde, fabule si cuvinte cu talc? si vor zice: “Vai de cel ce-si sporeste averea cu ceea ce nu este al lui - pana cand? - si se incarca cu povara zalogurilor luate!
7. Oare nu se vor scula fara de veste cei ce te-au imprumutat si nu se vor trezi oare calaii tai? Si tu vei ajunge prada lor!
8. Si fiindca tu ai pradat popoare fara numar, si celelalte neamuri te vor prada pe tine, din pricina varsarilor de sange si a silniciilor savarsite impotriva tarii, impotriva cetatii si impotriva tuturor locuitorilor lor.
9. Vai de cei ce strang castiguri nelegiuite pentru casa lor si isi aseaza sus de tot cuibul, ca sa scape din mana nenorocirii!
10. Prin sfaturile tale ai harazit rusine casei tale, ai nimicit multe popoare si de aceea vei ispasi cu sufletul tau!
11. Caci piatra cea din zid striga si grinda din capriorii casei ii raspunde.
12. Vai de cel ce zideste cetatea cu varsari de sange si o intemeiaza pe faradelegi!
13. Oare nu este aceasta o randuiala de la Domnul Savaot ca popoarele se trudesc pentru foc si neamurile se muncesc pentru nimica toata?
14. Caci pamantul se va umple de cunostinta slavei Domnului, intocmai ca apele care acopera sanul marii.
15. Vai de cel ce adapa pe prietenul sau din cupa lui otravita, pana il imbata, ca sa vada goliciunea lui!
16. Tu te-ai saturat de ocara in loc de marire; bea si tu si te imbata! Atunci cupa dreptei Domnului se va intoarce impotriva ta si rusinea va acoperi marirea ta.
17. Caci silnicia impotriva Libanului te va acoperi si distrugerea dobitoacelor te va infricosa din pricina sangelui varsat si a silniciilor facute tarilor si cetatilor si tuturor locuitorilor din ele.
18. La ce slujeste un chip cioplit, ca sa-l faca mesterul sau? Un chip turnat si o proorocie mincinoasa, ca sa-si puna nadejdea in ele cel care le face, faurind idoli fara glas?
19. Vai de cel care zice lemnului: “Desteapta-te!” si pietrei mute: “Trezeste-te!” Ne poate ea invata? Poleita cu aur si cu argint, ea nu are in ea suflare de viata.
20. Dar Domnul este in templul Sau cel sfant; pamantule intreg, taci inaintea Lui!

CAPITOLUL 3
Rugaciunea si cantarea proorocului Avacum pentru izbavirea poporului.

l. Rugaciunea proorocului Avacum cantata din harpe.
2. Doamne, auzit-am de faima Ta si m-am temut de punerile Tale la cale, Dumnezeule! Fa sa traiasca, in cursul anilor, lucrarea Ta si, in trecerea vremii, fa-o sa fie cunoscuta! Dar, intru mania Ta, adu-ti aminte ca esti si milostiv!
3. Dumnezeu vine din Teman, si Cel Sfant din muntele Paran! Sela (oprire) - Slava Lui acopera cerurile si tot pamantul este plin de slava Lui!
4. Izbucnire de lumina ca la rasarit de soare, raze vii din mana Lui pornesc!… Acolo sta tainic ascunsa puterea Lui!
5. Inaintea Lui merge molima, iar prapadul vine pe urma Lui.
6. Se opreste!… Zguduie pamantul! Si cu privirea Lui arunca spaima printre neamuri! Muntii cei din veac se desprind din locul lor, colinele stravechi se smeresc si pier sub pasii vesniciei Sale.
7. Am vazut corturile lui Cusan (Etiopia) lovite de groaza, iar colibele tarii Madianului sint cuprinse de cutremure.
8. Oare impotriva fluviilor Si-a aprins Domnul vapaia Sa? Sau asupra marilor rauri mania Sa? Ori impotriva marii urgia Ta, cand Tu incaleci caii Tai si Te sui in carele Tale de biruinta?
9. Arcul Tau se incordeaza! Sagetile Tale sint juramintele pe care le-ai rostit. Sela (Oprire). Cu suvoaiele Tale spinteci pamantul!
10. Muntii Te-au vazut si s-au cutremurat; puhoaie de apa au trecut. Adancul si-a slobozit glasul sau si mainile sale in sus le ridica.
11. Soarele si luna s-au oprit in locuinta lor; ca sa faca lumina, sagetile Tale pornesc si fulgerele lancilor Tale fara incetare scapara.
12. Cu manie Tu pasesti pe pamant si intru urgie Tu calci in picioare popoarele!
13. Iesit-ai ca sa zdrobesti poporul Tau, ca sa izbavesti pe unsul Tau; ai doborat acoperisul casei celui fara de lege si temeliile ei le-ai dezvelit pana jos la piatra. Sela (Oprire).
14. Strapuns-ai cu sagetile tale capul lui Faraon si al celor care se napusteau asupra mea ca sa ma sfarame, in strigate de veselie, ca si cum porneau sa sfasie pe cel nenorocit in adapostul lor.
15. Cu caii Tai Tu cutreieri marea, puhoiul intinselor ape.
16. Auzit-am de aceasta si launtrul meu s-a zbuciumat la glasul Tau, tremurat-au buzele mele; putreziciunea a cuprins oasele mele si picioarele mele au sovait. Linistit voi astepta vremea marii ingrijorari care va veni peste poporul care ne asupreste!
17. Smochinul sa nu mai inmugureasca si via rod sa nu mai dea; inselatoare sa fie rodirea maslinului, si ogoarele nimic sa nu rodeasca! Turme sa nu mai fie in tarcuri si vite in staule niciodata!
18. Ci eu voi tresalta de veselie in Domnul, bucura-ma-voi de Dumnezeu, Mantuitorul meu!
19. Domnul, Stapanul meu, este taria mea; El face picioarele mele ca ale caprioarelor, pe culmi poarta pasii mei! - Mai-marelui cantaretilor, cu cantare din harpe.