Ieremia

IEREMIA

CAPITOLUL 1
Chemarea proorocului.

l. Cuvintele lui Ieremia, fiul lui Hilchia, dintre preotii de la Anatot, din pamantul lui Veniamin,
2. Catre care a fost cuvantul Domnului, in zilele lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, in anul al treisprezecelea al domniei acestuia,
3. Precum si in zilele lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, pana in luna a cincea din anul al unsprezecelea al lui Sedechia, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, adica pana la robirea Ierusalimului.
4. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
5. “Inainte de a te fi zamislit in pantece, te-am cunoscut, si inainte de a iesi din pantece, te-am sfintit si te-am randuit prooroc pentru popoare”.
6. Iar eu am raspuns: “O, Doamne, Dumnezeule, eu nu stiu sa vorbesc, pentru ca sunt inca tanar”.
7. Domnul insa mi-a zis: “Sa nu zici: Sunt inca tanar; caci la cati te voi trimite, la toti vei merge si tot ce-ti voi porunci vei spune.
8. Sa nu te temi de dansii, caci Eu sunt cu tine, ca sa te izbavesc”, zice Domnul.
9. Si Domnul mi-a intins mana, mi-a atins gura si mi-a zis: “Iata am pus cuvintele Mele in gura ta!
10. Iata te-am pus in ziua aceasta peste popoare si peste regate, ca sa smulgi si sa arunci la pamant, sa pierzi si sa darami, sa zidesti si sa sadesti!”
11. Apoi a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis: “Ieremia, ce vezi tu?” Si eu am raspuns: “Vad un toiag din lemn de migdal”.
12. Zisu-mi-a Domnul: “Tu ai vazut bine, ca Eu priveghez asupra cuvantului Meu, ca sa-l implinesc!”
13. Si iar a fost cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis: “Ce vezi tu?” Si eu am raspuns: “Vad un cazan clocotind, care e gata sa se verse dinspre miazanoapte”.
14. Iar Domnul mi-a zis: De la miazanoapte se va deschide nenorocire asupra tuturor locuitorilor tarii acesteia.
15. Ca iata voi chema toate popoarele tarilor de la miazanoapte, zice Domnul, si vor veni acelea si isi vor pune fiecare din ele scaunul sau la poarta de intrare a Ierusalimului, pe langa toate zidurile lui si in toate cetatile lui Iuda;
16. Si voi rosti asupra lor judecata Mea pentru toate faradelegile lor, pentru ca M-au parasit, au aprins tamaie inaintea altor dumnezei si s-au inchinat la lucrurile mainilor lor.
17. Dar tu, incinge-ti coapsele tale si scoala de le spune tot ce-ti voi porunci. Nu tremura inaintea lor, fiindca nu vreau sa tremuri inaintea lor.
18. Ca iata, Eu te-am facut astazi cetate intarita, stalp de fier si zid de arama inaintea acestei tari intregi: inaintea regilor lui Iuda, inaintea capeteniilor ei, inaintea preotilor ei si inaintea poporului tarii.
19. Ei se vor lupta impotriva ta, dar nu te vor birui ca Eu sunt cu tine, ca sa te izbavesc”, zice Domnul.

CAPITOLUL 2
Mustrari poporului Israel.

1. Fost-a cuvantul Domnului catre mine si a zis:
2. “Mergi si striga la urechile fiicei Ierusalimului si zi: “Asa graieste Domnul: Mi-am adus aminte de prietenia cea din tineretea ta, de iubirea de pe cand erai mireasa si mi-ai urmat in pustiu, in pamantul cel nesemanat.
3. Atunci Israel era sfintenia Domnului si parga roadelor lui; toti cati mancau din ea se faceau vinovati si nenorocirea venea asupra lor”, zice Domnul.
4. Casa lui Iacov si toate semintiile casei lui Israel, ascultati cuvantul Domnului! Asa zice Domnul:
5. “Ce nedreptate au gasit in Mine parintii vostri, de s-au departat de Mine si s-au dus dupa desertaciune si au devenit ei insisi desertaciune?
6. In loc sa zica: Unde este Domnul, Cel ce ne-a scos din pamantul Egiptului si ne-a povatuit prin pustiu, prin pamantul cel gol si nelocuit, prin pamantul cel sec, prin pamantul umbrei mortii, prin care nimeni nu umblase si unde nu locuia om?
7. Eu v-am dus in pamant roditor, ca sa va hraniti cu roadele lui si cu bunatatile lui; voi insa ati intrat si ati spurcat pamantul Meu si mostenirea Mea ati facut-o uraciune.
8. Preotii n-au zis: Unde este Domnul? Invatatorii legii nu M-au cunoscut; pastorii au lepadat credinta si proorocii au proorocit in numele lui Baal si s-au dus dupa cei ce nu-i pot ajuta.
9. De aceea la judecata voi grai impotriva voastra, zice Domnul, si impotriva nepotilor vostri voi cere osanda!
10. Sa va duceti in insulele Chitim si sa vedeti; trimiteti in Chedar si cercetati cu de-amanuntul si aflati:
11. Fost-a, oare, acolo ceva de felul acesta? Schimbatu-si-a oare vreun popor dumnezeii sai, desi aceia nu sunt dumnezei? Poporul Meu insa si-a schimbat slava cu ceea ce nu-l poate ajuta.
12. Mirati-va de acestea, ceruri; cutremurati-va, ingroziti-va, zice Domnul!
13. Ca doua rele a facut poporul Meu: pe Mine, izvorul apei celei vii, M-au parasit, si si-au sapat fantani sparte, care nu pot tine apa.
14. Au doara rob sau fiu de rob e Israel? Pentru ce dar s-a facut el prada?
15. Mugit-au asupra lui puii de leu, ridicatu-si-au glasul lor si au facut pustiu tara lui; cetatile lui sunt fara locuitori.
16. Chiar si locuitorii din Nof si cei din Tahpanhes ti-au ras capul, Israele!
17. Oare nu ti-ai pricinuit tu singur aceasta, parasind pe Domnul Dumnezeul tau, cand te povatuia?
18. Si acum pentru ce ai luat drumul Egiptului, ca sa bei apa din Nil? Si pentru ce ti-ai luat drumul spre Asiria, ca sa bei apa din raul ei?
19. Lepadarea ta de credinta te va pedepsi si rautatea ta te va mustra. Intelege si vezi cat e de rau si de amar de a parasi pe Domnul Dumnezeul tau si de a nu mai avea nici o teama de Mine, zice Domnul Dumnezeul puterilor.
20. Ca in vechime am sfaramat jugul tau si am rupt catusele tale, si tu ai zis: “Nu voi sluji la idoli, si totusi pe tot dealul inalt si sub tot pomul umbros ai facut desfranare.
21. Eu te-am sadit ca pe o vita de soi, ca pe cea mai curata samanta; cum dar Mi te-ai prefacut in ramura salbatica de vita straina?
22. Chiar de te-ai spala cu silitra si chiar daca te-ai freca cu lesie, tot patat esti in nedreptatile tale fata de Mine, zice Domnul Dumnezeu.
23. Cum poti tu sa zici: Nu m-am intinat si n-am umblat dupa Baal? Priveste la purtarea ta din vale si afla ce ai facut tu, camila zburdalnica, tu care cutreieri toate drumurile,
24. Asina salbatica, deprinsa in pustiu, care in aprinderea poftei ei, soarbe aerul! Cine o va putea impiedica sa-si implineasca pofta? Toti cei ce o cauta nu se vor osteni, ca in luna ei o vor gasi. Cand i s-a zis:
25. Intoarce-ti piciorul de la calea stramba si gatul nu-l deprinde a inseta, ea a raspuns: Nu, zadarnic! Caci iubesc dumnezei straini si merg dupa ei.
26. Cum furul cand este prins se rusineaza, asa se va rusina si casa lui Israel si poporul si regii lui si capeteniile lui si proorocii lui si preotii lui, caci au zis lemnului:
27. “Tu esti tatal meu!” Si pietrei i-au grait: “Tu m-ai nascut!”, si nu si-au intors spre Mine fata, ci spatele, iar la vreme de nevoie vor zice: “Scoala si ne izbaveste!”
28. Dar unde-ti sunt, Iudo, dumnezeii care ti i-ai facut? Sa se scoale si sa te izbaveasca la vreme de necaz, daca pot! Caci cate cetati ai, atatia sunt si dumnezeii tai.
29. Pentru ce va certati cu Mine? Toti v-ati purtat cu necredinciosie si ati pacatuit impotriva Mea, zice Domnul.
30. In zadar am batut pe copiii vostri, ca n-au primit invatatura; pe proorocii vostri i-a mancat sabia voastra, ca un leu pierzator, si nu v-ati temut”.
31. Asculta, poporule, cuvantul Domnului care zice: “Pustiu am fost Eu oare pentru Israel? Sau tara intunericului am fost? Pentru ce dar poporul Meu zice: Noi insine ne suntem stapani si nu mai venim la Tine?
32. Au doara uita fata podoaba sa si mireasa gateala sa? Poporul Meu insa M-a uitat de zile nenumarate.
33. Fiica Ierusalimului, cat de iscusita iti esti tu in caile tale ca sa cauti iubirea! Ba pentru aceasta si la nelegiuiri ti-ai deprins caile tale,
34. Si chiar si in poalele hainei tale se afla sangele saracilor nevinovati, pe care nu i-ai prins spargand zidul, si totusi zici:
35. “De vreme ce sunt nevinovata, mania Lui de buna seama se va abate de la mine”. Pentru ca zici: “N-am gresit”, de aceea iata Eu cu tine ma voi judeca.
36. De ce atata graba ca sa-ti schimbi calea? Vei fi rusinata de Egipt, cum ai fost rusinata de Asiria.
37. Si de acolo vei iesi cu mainile pe cap, pentru ca a lepadat Domnul pe cei in care tu ti-ai pus nadejdea, pe cei cu care tu nu vei avea izbanda”.

CAPITOLUL 3
Mustrari si indemnuri la pocainta.

1. Si a mai spus: “Daca un barbat isi lasa femeia, si ea se duce de la el si se face sotie altui barbat, mai poate ea oare sa se intoarca la el? Prin aceasta nu s-ar intina in adevar, oare, tara aceea?” Si tu te-ai desfranat cu multi iubiti si vrei sa te intorci la Mine? zice Domnul.
2. Ridica-ti ochii spre inaltimi si priveste: Unde oare nu s-au desfranat aceia cu tine? Sezut-ai pentru ei langa cale, ca arabul in pustiu, si ai spurcat tara cu desfranarea ta Si cu viclesugul tau.
3. De aceea ploile de toamna au lipsit si la fel si cele de primavara, dar Tu ai avut frunte de desfranata si nu te-ai rusinat.
4. Si acum strigi catre Mine: “Tatal meu, Tu ai fost povatuitorul tineretilor mele!
S. Oare pentru totdeauna va fi El manios si oare vesnic va pastra in Sine mania?” Iata ce ai zis, dar de facut faci rele si sporesti in acelea.
6. Zisu-mi-a Domnul in zilele lui Iosia: “Vazut-ai ce-a facut Israel, aceasta fiica necredincioasa? A umblat pe toti muntii inalti si pe sub tot copacul umbros si s-a desfranat pe acolo.
7. Dupa ce a facut toate acestea, i-am zis: “Intoarce-te la Mine!” Dar nu s-a intors. Si a vazut acestea Iuda, sora sa cea necredincioasa.
8. Si desi am lasat pe fiica lui Israel cea necredincioasa pentru atatea fapte de desfranare si i-am dat carte de despartire, am vazut ca necredincioasa ei sora, Iuda, nu s-a temut, ci s-a dus si ea sa se desfraneze.
9. Si prin nerusinarea desfranarilor ei a pangarit tara si s-a desfranat cu pietrele si cu lemnele.
10. Peste toate acestea Iuda, necredincioasa sora a fiicei lui Israel, nu s-a intors la Mine din toata inima sa, ci numai din prefacatorie”, zice Domnul.
11. Apoi iarasi mi-a zis Domnul: “Fiica lui Israel cea necredincioasa s-a dovedit ca e mai dreapta decat Iuda cea lepadata de Dumnezeu.
12. Mergi de vesteste cuvintele acestea la miazanoapte si zi: Intoarce-te, necredincioasa fiica a lui Israel, zice Domnul, ca nu voi varsa asupra voastra mania Mea, pentru ca sunt milostiv si nu Ma voi mania pe veci, zice Domnul.
13. Recunoaste-ti insa vinovatia ta, caci te-ai abatut de la Domnul Dumnezeul tau si te-ai desfranat cu dumnezei straini sub tot arborele umbros si glasul Meu nu l-ai ascultat, zice Domnul.
14. Intoarceti-va, voi copii cazuti de la credinta, zice Domnul, ca M-am unit cu voi si va voi lua cate unul de cetate si cate doi de semintie si va voi aduce in Sion.
15. Apoi va voi da pastori dupa inima Mea, care va vor pastori cu stiinta si pricepere.
16. Cand va veti inmulti si veti ajunge mult roditori pe pamant, in zilele acelea, zice Domnul, nu se va mai zice: “O, chivotul asezamantului Domnului”. Nimeni nu se va mai gandi la el, nimeni nu-si va mai aduce aminte de el, nimanui nu-i va mai parea rau de el, nimeni nu va mai face altul.
17. In vremea aceea Ierusalimul se va numi tronul Domnului si toate popoarele se vor aduna acolo pentru numele Domnului si nu se vor mai purta dupa indaratnicia inimii lor celei rele.
18. In zilele acelea va veni casa lui Iuda la casa lui Israel si se vor duce impreuna din tara de la miazanoapte, in tara pe care am dat-o Eu mostenire parintilor vostri.
19. Eu Mi-am zis: Cum sa te pun pe tine in numarul fiilor si sa-ti dau tara cea placuta, care este mostenirea cea mai frumoasa a multimii poporului? Dar iarasi Mi-am zis: Tu Ma vei numi Tata al tau si nu te vei mai departa de Mine.
20. Insa tocmai cum femeia necredincioasa insala pe iubitul sau, asa si voi, casa lui Israel, v-ati purtat cu inselaciune fata de Mine, zice Domnul.
21. Glas se aude pe inaltimi, s-aude plansul jalnic al fiilor lui Israel, care se tanguiesc pentru ca si-au stricat caile lor si au uitat pe Domnul Dumnezeul lor.
22. Intoarceti-va, copii razvratiti, si Eu voi vindeca neascultarea voastra! Ziceti: Iata venim la Tine, ca Tu esti Domnul Dumnezeul nostru.
23. Cu adevarat in desert ne-am pus nadejdea in dealuri si in multimea muntilor; cu adevarat, in Domnul Dumnezeul nostru este mantuirea lui Israel.
24. Din tineretea noastra aceasta uraciune a mancat ostenelile parintilor nostri: oile lor, boii lor, fiii lor si fiicele lor.
25. Iar noi zacem in rusinea noastra si ocara noastra ne acopera, pentru ca am pacatuit inaintea Domnului Dumnezeului nostru, si noi si parintii nostri din tineretea noastra si pana in ziua de astazi si n-am ascultat glasul Domnului Dumnezeului nostru”.

CAPITOLUL 4
Sfatuiri si amenintari.

1. De vrei sa te intorci, Israele, zice Domnul, intoarce-te la Mine si, de vei departa uraciunile de la fata Mea, nu vei mai rataci.
2. Daca tu vei jura: “Viu este Domnul!”, in adevar, in judecata si in dreptate, neamurile se vor binecuvanta si se vor lauda in El.
3. Caci asa zice Domnul catre barbatia lui Iuda si ai Ierusalimului: “Arati-va ogoare noi si nu mai semanati prin spini!
4. Barbati ai lui Iuda si locuitori ai Ierusalimului, taiati-va imprejur pentru Domnul si lepadati invartosarea inimii voastre, ca nu cumva sa izbucneasca mania Mea ca focul si sa arda nestinsa din pricina rautatii faptelor voastre.
5. Spuneti acestea in Iuda si le vestiti in Ierusalim! Graiti si trambitati cu trambita prin tara! Strigati tare si ziceti:
6. “Adunati-va si sa intram in cetatea cea intarita!” Inaltati steagul spre Sion, fugiti si nu va opriti, ca iata aduc de la miazanoapte necaz si nevoie mare!
7. Iata, iese leul din desisul sau si pierzatorul popoarelor se apropie; plecat-a din locul sau, ca sa pustiiasca pamantul tau; cetatile tale vor fi stricate si fara locuitori.
8. De aceea incingeti-va cu sac, plangeti si va tanguiti, ca iutimea maniei Domnului nu se va abate de la voi.
9. In ziua aceea, zice Domnul, va Incremeni inima regelui si inima capeteniilor; preotii se vor ingrozi si proorocii se vor mira”.
10. Atunci eu am zis: “O, Doamne Dumnezeule, amagit-ai Tu oare pe poporul acesta si Ierusalimul, cand ai zis: Veti avea pace, si iata sabia a ajuns pana la suflet?”
11. In vremea aceea se va zice poporului acestuia si Ierusalimului: “Iata vine vant arzator din muntii cei pustii asupra fiicei poporului Meu si vine nu pentru a vantura, nici pentru a curati graul;
12. Dar va veni dintr-acolo de la Mine vant mai puternic decat acesta si voi rosti judecata Mea asupra lor.
13. Iata, se va ridica, cum se ridica norii; carutele lui vor fi ca furtuna si caii lui mai iuti decat vulturii”. Vai de noi, caci vom fi prapaditi!
14. Ierusalime, spala raul din inima ta, ca sa te izbavesti! Pana cand se vor salaslui in tine cugete necredincioase?
15. Ca iata se aude glas de la Dan si vestea pieirii din muntii lui Efraim:
16. “Spuneti popoarelor si vestiti Ierusalimului ca din tara departata vin impresuratori si scot strigate impotriva cetatilor lui Iuda”.
17. Ca paznicii campului, asa l-au inconjurat pe Israel de jur imprejur, pentru ca el s-a razvratit impotriva Mea, zice Domnul.
18. Caile tale si faptele tale, Israele, ti-au pricinuit acestea; din pricina necredinciosii tale fi-a venit acest amar, care a strabatut pana la inima ta”.
19. Inima mea! Inima mea! Ma doare inima pana in adanc! Tulburatu-s-a inima mea in mine si nu pot tacea, ca tu, suflete al meu, auzi glasul trambitei, auzi strigatul de razboi.
20. Nenorocire peste nenorocire: tot pamantul se pustieste si fara de veste mi s-au stricat corturile si intr-o clipeala salasurile mele.
21. Oare mult imi este dat sa vad steagul si sa aud sunetul trambitei?
22. Si toate acestea sunt numai pentru ca poporul Meu e fara minte si nu Ma cunoaste, sunt copii nepriceputi si n-au intelegere; sunt priceputi numai la rele, iar binele nu stiu sa-l faca.
23. Ma uit peste tara si iata este ruinata si pustie;
24. Caut la ceruri si iata nu este lumina pe ele; privesc la munti si iata ca ei tremura si dealurile toate se clatina.
25. Ma uit si iata nu este nici un om si toate pasarile cerului au fugit.
26. Ma uit si iata Carmelul este o pustietate si toate cetatile lui sunt arse cu foc de la fata Domnului si au pierit de la fata maniei Lui.
27. Ca asa a zis Domnul: “Toata tara va fi pustiita, dar nu o voi nimici de tot.
28. Va plange de aceasta pamantul si cerurile sus se vor intuneca, pentru ca Eu am zis, Eu am hotarat si nu Ma voi cai, nici Ma voi intoarce de la aceasta.
29. De strigatele calaretilor si ale arcasilor tara intreaga este pusa pe fuga; toti vor fugi in padurile cele dese si se vor sui pe stanci; toate cetatile vor fi parasite si nici un locuitor nu va mai fi in acestea.
30. Si tu, pustiito, ce vei face? Chiar cand te-ai imbraca in purpura, chiar daca te-ai gati cu podoabe de aur si ti-ai sulemeni ochii cu dresuri, in zadar te-ai face frumoasa, ca iubitii tai te dispretuiesc si vor numai viata.
31. Cand aud glas ca de femeie ce naste, aud geamat ca al uneia ce naste pentru intaia oara: este glasul fiicei Sionului; ea geme si intinde mana, zicand: “O, vai de mine, mi se istoveste sufletul inaintea ucigasilor!”

CAPITOLUL 5
Faradelegile Ierusalimului au trecut peste masura.

1. “Cutreierati ulitele Ierusalimului, uitati-va, cercetati si cautati prin pietele lui: nu cumva veti gasi vreun om, macar unul, care pazeste dreptatea si cauta adevarul?
2. Caci Eu as cruta Ierusalimul. Chiar cand ei zic: “Viu este Domnul”, ei jura mincinos.
3. O, Doamne, ochii Tai nu privesc ei oare la adevar? Tu ii bati si ei nu simt durerea; Tu ii pierzi si ei nu vor sa ia invatatura; si-au facut obrazul mai vartos ca piatra si nu vor sa se intoarca.
4. Si mi-am zis: “Poate ca acestia sunt niste bieti nenorociti! Sunt niste prosti, pentru ca nu cunosc calea Domnului, legea Dumnezeului lor.
5. Voi merge deci la cei mari si voi grai cu acestia, ca ei stiu calea Domnului; legea Dumnezeului lor”. Dar si acestia cu totii au sfaramat jugul si au rupt catusele.
6. De aceea ii va lovi leul din padure si lupul din pustiu ii va rapi; leopardul le va fi pazitor cetatilor lor; care din ei va iesi va fi sfasiat, ca s-au inmultit faradelegile lor si lepadarile de credinta au sporit.
7. Cum, adica, sa te iert, Ierusalime, pentru aceasta? Fiii tai M-au parasit si se jura pe dumnezei care n-au fiinta. Eu i-am saturat, iar ei au facut desfranare, umbland in grup prin casele desfranatelor.
8. Ei sunt cai ingrasati si fiecare din ei necheaza dupa femeia aproapelui sau.
9. E cu putinta sa nu pedepsesc aceasta, zice Domnul, si Duhul Meu sa nu se razbune asupra unui popor ca acesta?
18. Suiti-va pe zidurile lui si le daramati, dar nu de tot, ci stricati numai crestele lor, pentru ca acestea nu sunt ale Domnului;
11. Caci casa lui Israel si casa lui Iuda s-au purtat fata de Mine cu multa necredinta, zice Domnul.
12. Au tagaduit pe Domnul si au zis: “El nu este si nenorocirea nu va veni asupra noastra; si nu vom vedea nici sabie, nici foamete!
13. Proorocii sunt vant si nu este in acestia cuvantul Domnului. De aceasta si ei sa aiba parte!”
14. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeul puterilor: “Pentru ca voi graiti asemenea vorbe, iata voi face cuvintele Mele foc in gura ta, iar pe poporul acesta il voi face lemne s-l va mistui focul acesta.
15. Casa lui Israel, iata voi aduce asupra voastra un neam de departe, zice Domnul, un popor puternic, un popor vechi, un popor a carui limba tu nu o stii si nu vei intelege ce graieste el.
16. Tolba lui e ca un mormant deschis si ai lui toti sunt viteji;
17. si vor manca aceia secerisul tau si painea ta; vor manca pe fiii tai si pe fiicele tale; vor manca oile tale si boii tai; vor manca strugurii tai si smochinele tale si vor trece prin sabie cetatile tale cele intarite in care tu te increzi.
18. Dar nici in zilele acelea nu va voi pierde cu totul, zice Domnul.
19. Si de veti zice: Pentru ce ne face Domnul Dumnezeul nostru toate acestea? Atunci sa ti se raspunda: Pentru ca M-ati parasit pe Mine si ati slujit la dumnezei straini, in tara voastra, de aceea veti sluji la dumnezei straini intr-o tara care nu este a voastra.
20. Spuneti aceasta in casa lui Iacov, vestiti-o in Iuda si ziceti:
21. Ascultati acestea, popor nebun si fara inima! Ei au ochi si nu vad, urechi au, dar nu aud.
22. Au doar nu va temeti de Mine, zice Domnul, si nu tremurati inaintea Mea? Eu am pus nisipul hotar imprejurul marii si hotar vesnic, peste care nu se va trece. Desi valurile ei se infurie, nu pot sa-l biruiasca si, desi ele se arunca, nu pot sa-l treaca.
23. Dar poporul acesta are inima indarjita si razvratita:
24. Razvratitu-s-au si s-au dus si n-au zis in inima lor: “Sa ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, Care ne da la vreme ploaie timpurie si tarzie si ne pastreaza saptamanile hotarate ale culesului”.
25. Faradelegile voastre au schimbat aceasta si pacatele voastre au departat acest bine de la voi.
26. Ca se afla necredinciosi prin poporul Meu, care pandesc ca prinzatorii de pasari, se ascund la pamant, pun curse si prind pe oameni.
27. Cum sunt cotetele pline de pasari, asa sunt casele lor pline de inselatorie;
28. Prin aceasta s-au ridicat si s-au imbogatit ei, s-au facut grasi si cu pielea lucioasa si in rele au trecut orice masura;
29. Nu fac dreptate nimanui, nici chiar orfanului, nu dau dreptate saracului si huzuresc. E cu putinta oare sa nu pedepsesc acestea si sa nu Ma razbun asupra unui popor ca acesta? - zice Domnul.
30. Lucruri inspaimantatoare se petrec in tara aceasta:
31. Proorocii profetesc minciuni, preotii invata ca si ei, si poporului Meu ii place aceasta. Dar la urma ce veti face?”

CAPITOLUL 6
Vestirea navalirii unui neam strain.

l. Fugiti, fiii lui Veniamin, fugiti din Ierusalim, trambitati cu trambita in Tecoa si dati semne prin focuri la Bethacherem, ca iata se iveste de la miazanoapte o nenorocire si zdrobire mare!
2. Pierde-voi pe fiica Sionului cea frumoasa si gingasa.
3. Pastorii vor veni la ea cu turmele lor, isi vor intinde corturile imprejurul ei si va paste fiecare partea sa.
4. Pregatiti razboi impotriva ei! Sculati-va si haideti spre miazazi! Vai! Ziua este spre sfarsit si iata se lasa umbrele serii.
5. Dar sculati-va si hai sa mergem noaptea si sa stricam palatele ei.
6. Caci asa zice Domnul Savaot: “Taiati copaci si faceti val impotriva Ierusalimului; aceasta cetate trebuie pedepsita, pentru ca in ea se afla numai nedreptate.
7. Cum arunca izvorul apa din sine, asa arunca si ea din sine rautate; in ea se aude impilare si jaf si pururea se vad inaintea fetei Mele dureri si rani.
8. Intelepteste-te, Ierusalime, ca sa nu se departeze sufletul Meu de la tine si ca sa nu te fac pustietate si pamant nelocuit”.
9. Asa zice Domnul Savaot: “Pana la sfarsit se vor culege ramasitele lui Israel, cum se culege via; lucreaza cu mana ta si iti umple panerul, ca si culegatorul de struguri.
10. Cu cine sa vorbesc si cui sa vestesc, ca sa auda? Ca iata urechea lor este netaiata imprejur si nu pot sa ia aminte; si iata, cuvantul Domnului a ajuns de ras la ei si nu gasesc in el nici o placere.
11. De aceea sunt plin de mania Domnului si n-o mai pot tine in mine; o voi varsa deci asupra copiilor pe ulite si asupra adunarii tinerilor, ca vor fi luati si barbat si femeie, si cel in varsta si cel incarcat de zile;
12. si casele lor vor trece la altii; tot asa si tarinele si femeile. Pentru ca voi intinde mana Mea asupra locuitorilor tarii acesteia, zice Domnul,
13. Pentru ca fiecare din ei, de la mic pana la mare, este robit de lacomie si, de la prooroc pana la preot, toti se poarta mincinos.
14. Ei leaga ranile poporului meu cu nepasare si zic: “Pace! Pace!” Si numai pace nu este!
15. Dar se rusineaza ei, oare, cand fac uraciuni? Nu, nu se rusineaza deloc, nici rosesc. De aceea vor cadea printre cei cazuti si se vor prabusi in ziua in care ii voi pedepsi, zice Domnul.
16. Asa zice Domnul: “Opriti-va de la caile voastre! Priviti si intrebati de caile celor de demult; de calea cea buna si mergeti pe dansa si veti afla odihna sufletelor voastre.
17. Pus-am pazitori peste voi si am zis: Ascultati sunetul trambitei!
18. Iar ei au zis: Nu vom asculta! Asadar, asculta, poporule, si afla, adunare, ce are sa se intample cu acestia.
19. Asculta, pamantule: Iata voi aduce asupra acestui popor o nenorocire, rodul cugetelor lor, ca n-au ascultat cuvintele Mele si legea Mea au lepadat-o.
20. La ce Imi este buna tamaia care vine din Seba si scortisoara din tara departata? Arderile de tot ale voastre nu le voiesc si jertfele voastre Imi sunt neplacute”.
21. De aceea asa zice Domnul: “Iata pun inaintea poporului acestuia piedici si se vor poticni de ele deodata si parintii si copiii, vecinul si prietenii lui, si vor pieri”.
22. Asa zice Domnul: “Iata vine un popor din tara de la miazanoapte, un popor mare se ridica de la marginile pamantului si ai sai tin in mana arcul si sulita.
23. Si sunt cruzi si neindurati; glasul lor mugeste ca marea si vin pe cai, gata sa lupte ca un singur om, impotriva ta, fiica Sionului”.
24. Noi am auzit de ei si ne-au slabit mainile de spaima; ne-au cuprins groaza si dureri ca ale femeii ce naste.
25. Sa nu iesiti la camp, nici la drum sa nu plccati, caci sabia dusmanilor si groaza sunt pretutindeni.
26. Fiica poporului Meu, incinge-te cu sac si-ti presara cenusa pe cap; tanguieste-te ca dupa moartea singurului tau fiu! Plangi amar, ca fara de veste va veni pierzatorul asupra voastra!
27. Turn te-am pus in mijlocul poporului Meu si stalp, ca sa afli si sa urmaresti drumul lor.
28. Acestia cu totii sunt razvratiti, indarjiti si semanatori de clevetiri; sunt arama si fier, toti sunt niste stricati.
29. Foalele s-au ars, plumbul s-a topit de foc si turnatorul in zadar a topit, ca cei rai nu s-au ales.
30. Argint de lepadat se vor numi, ca Domnul i-a lepadat”.

CAPITOLUL 7
Desarta incredere a lui Israel. Amenintarile lui Dumnezeu.

l. Cuvantul ce a fost de la Domnul catre Ieremia: “Stai in usa templului Domnului si rosteste acolo cuvantul acesta si zi:
2. Ascultati cuvantul Domnului, toti barbatii lui Iuda, care intrati pe aceasta poarta ca sa va inchinati Domnului!
3. Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Indreptati-va caile si faptele voastre si va voi lasa sa traiti in locul acesta!
4. Nu va incredeti in cuvintele mincinoase care zic: “Acesta este templul Domnului, templul Domnului, templul Domnului”.
5. Iar daca va veti indrepta cu totul caile si faptele voastre, daca veti face judecata cu dreptate intre om si parasul lui,
6. Daca nu veti stramtora pe strain, pe orfan si pe vaduva, nu veti varsa sange nevinovat in locul acesta si nu veti merge dupa alti dumnezei spre pieirea voastra,
7. Atunci va voi lasa sa traiti in locul acesta si pe pamantul acesta, pe care l-am dat parintilor vostri din neam in neam.
8. Iata, va incredeti in cuvinte mincinoase, care nu va vor aduce folos.
9. Cum? Voi furati, ucideti si faceti adulter; jurati mincinos, tamaiati pe Baal si umblati dupa alti dumnezei, pe care nu-i cunoasteti,
10. Si apoi veniti sa va infatisati inaintea Mea in templul Meu, asupra caruia s-a chemat numele Meu, si ziceti: “Suntem izbaviti”, ca apoi sa faceti iar toate ticalosiile acelea?
11. Templul acesta, asupra caruia s-a chemat numele Meu, n-a ajuns el oare, in ochii vostri pestera de talhari? Iata, Eu am vazut aceasta, zice Domnul.
12. Mergeri deci la locul Meu din Silo, unde facusem altadata sa locuiasca numele Meu, si vedeti ce am facut Eu cu el, pentru necredinta poporului Meu Israel!
13. Si acum, de vreme ce ati facut toate faptele acestea, zice Domnul, si Eu v-am grait dis-de-dimineata si n-ati ascultat, v-am chemat si n-ati raspuns,
14. De aceea si cu templul acesta, asupra caruia s-a chemat numele Meu si in care voi va puneti increderea, si cu locul pe care vi l-am dat voua si parintilor vostri, voi face tot asa, cum am facut cu Silo;
15. Va voi lepada de la fata Mea, cum am lepadat pe toti fratii vostri, toata semintia lui Efraim.
16. Tu insa nu te ruga pentru acest popor si nu inalta rugaciune si cerere pentru dansii, nici nu mijloci inaintea Mea, ca nu te voi asculta.
17. Nu vezi tu ce fac ei prin cetatile lui Iuda si pe ulitele Ierusalimului?
18. Copiii aduna lemne, iar parintii atata focul si femeile framanta aluatul ca sa faca turte pentru zeita cerului si sa savarseasca turnari in cinstea altor dumnezei, ca sa Ma raneasca pe Mine.
19. Dar oare pe Mine Ma ranesc ei - zice Domnul - si nu pe ei insisi, spre rusinea lor?”
20. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeu: Iata se revarsa mania Mea asupra locului acestuia, asupra oamenilor si dobitoacelor, asupra copacilor, asupra tarinii si asupra roadelor pamantului, si se vor aprinde si nu se vor mai stinge”.
21. Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: “Arderile de tot ale voastre adaugati-le la jertfele voastre si mancati carne;
22. Ca parintilor vostri nu le-am vorbit si nu le-am dat porunca in ziua aceea, in care i-am scos din pamantul Egiptului, pentru arderea de tot si pentru jertfa;
23. Ci iata porunca pe care ti-am dat-o: Sa ascultati glasul Meu, si Eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi Imi veti fi poporul Meu, si sa umblati pe toata calea pe care va poruncesc Eu, ea sa va fie bine.
24. Dar ei n-au ascultat glasul Meu si nu si-au plecat urechea lor, ci au trait dupa pofta si indaratnicia inimii lor rele si s-au intors cu spatele catre Mine, iar nu cu fata.
25. Din ziua cand parintii vostri au iesit din pamantul Egiptului si pana in ziua aceasta am trimis la voi pe toti robii Mei - proorocii - si i-am trimis in fiecare zi dis-de-dimineata;
26. Dar ei nu M-au ascultat si nu si-au plecat urechea lor, ci si-au invartosat cerbicia si s-au purtat mai rau decat parintii lor.
27. Si cand le vei vorbi cuvintele acestea, ei nu te vor asculta; si cand ii vei chema, nu-ti vor raspunde.
28. Atunci sa le zici: Iata un popor care nu asculta glasul Domnului Dumnezeului sau si nu primeste invatatura! Credinta nu mai este; ea a disparut din gura lor.
29. Tunde-ti parul tau si-l arunca, si ridica plangere pe munti, ca a lepadat Domnul si a parasit pe neamul care si-a atras mania Sa.
30. Ca fiii lui Iuda fac rele inaintea ochilor Mei, zice Domnul, si si-au pus uraciunile lor in templul asupra caruia s-a chemat numele Meu ca sa-l pangareasca;
31. Si au zidit locurile inalte la Tofet, in valea fiilor lui Hinom, ca sa-si arda fiii si fiicele cu foc, ceea ce Eu nu le-am poruncit si ceea ce Mie nu Mi-a trecut prin minte.
32. De aceea, iata vin zile, zice Domnul, cand locul acesta nu se va mai chema Tofet si valea fiilor lui Hinom, ci valea uciderii, si in Tofet se vor face inmormantari din pricina lipsei de loc.
33. Si vor fi trupurile poporului acestuia hrana pasarilor cerului si fiarelor pamantului, si nu va fi cine sa le alunge.
34. Si voi curma in cetatile lui Iuda si pe ulitele Ierusalimului glasul de bucurie si glasul de veselie, glasul mirelui si glasul miresei, pentru ca pamantul acesta va fi pustiu”.

CAPITOLUL 8
Orbirea poporului si pedeapsa lui.

1. “In vremea aceea, zice Domnul, oasele regilor lui Iuda si oasele capeteniilor lui, oasele preotilor si proorocilor si oasele locuitorilor Ierusalimului vor fi aruncate din mormintele lor,
2. Si vor fi aruncate inaintea soarelui si a lunii si inaintea intregii ostiri ceresti, pe care ei le-au iubit si carora au slujit si pe urma carora au umblat, pe care le-au cautat si carora s-au inchinat. Nimeni nu le va aduna, nici le va ingropa, ci vor zacea ca gunoiul pe pamant.
3. Si toti ceilalti care vor ramane din acest neam rau vor dori moartea in locul vietii, in toate locurile, pe unde ii voi izgoni, zice Domnul.
4. Sa le mai spui de asemenea: Asa zice Domnul: Oare cei ce cad nu se mai scoala, si cei ce ratacesc drumul nu se mai intorc?
5. De ce dar poporul acesta, Ierusalime, staruie in ratacire? De ce tine tare la minciuna si nu vrea sa se intoarca?
6. Privit-am si am ascultat, si iata-i nu spun adevarul, nu se caiesc de necredinta lor si nimeni nu zice: “Vai, ce am facut?” Fiecare se intoarce la calea sa, ca un cal ce se arunca in batalie.
7. Pana si barza isi stie vremea sa hotarata sub cer; si turturica si randunica si cocorul iau aminte la timpul cand trebuie sa vina;
8. Iar poporul Meu nu cunoaste hotararea Domnului. Cum puteti voi sa ziceti: “Suntem intelepti si avem legea Domnului?” Caci iata, pana cea mincinoasa a carturarilor a prefacut-o in minciuna.
9. S-au facut de ocara inteleptii, au turbat si s-au prins in curse; iata, au lepadat cuvantul Domnului si atunci unde este intelepciunea lor?
10. De aceea, pe femeile lor le voi da altora si ogoarele lor le voi trece altor stapanitori, pentru ca ei cu totii, de la mic pana la mare, se dedau la jaf, si de la prooroc pana la preot, toti insala,
11. Si leaga rana fiicei poporului Meu cu nepasare, zicand: “Pace, pace!” si pace nu este.
12. Se rusineaza ei, oare, cand fac ticalosii? Nu se rusineaza deloc, nici nu rosesc. De aceea vor cadea printre cei ce cad si se vor prabusi cand ii voi pedepsi, zice Domnul.
13. Ii voi culege cu totul, zice Domnul, si nu va ramane nici o bobita pe vita si nici o smochina in smochin, si va cadea si frunza si, ceea ce le-am dat Eu, se va duce de la ei”.
14. De ce sedem noi oare? Adunati-va si haideti in cetatile cele intarite, ca sa pierim acolo; ca Domnul Dumnezeul nostru ne-a hotarat la pieire si ne da sa bem apa cu fiere, pentru ca am gresit inaintea Domnului.
15. Asteptam pace si iata nu este nici un bine; asteptam timpul vindecarii, si iata groaza.
16. De la Dan se aude ropotul cailor si de nechezatul puternic al armasarilor se cutremura tot pamantul; iata vin si vor pustii pamantul si tot ce este pe el, cetatea si locuitorii ei.
17. “Caci iata voi trimite asupra voastra serpi si scorpii, impotriva carora nu este descantec, si va vor musca, zice Domnul.
18. Cand Ma voi mangaia Eu de scarba Mea? Mi s-a amarat inima in Mine.
19. Iata, aud plansul fiicei poporului Meu din tara departata, zicand: “Oare nu mai este Domnul in Sion? Oare acesta nu mai are asupra sa pe regele sau?” - “De ce M-au impins ei oare la manie cu idolii lor cei straini si de nimic?” - zice Domnul.
20. Secerisul a trecut, vara este pe sfarsite si noi tot nu suntem izbaviti:
21. De durerea fiicei poporului meu sunt indurerat, umblu posomorat si groaza m-a cuprins.
22. Au doara nu mai este balsam in Galaad? Au doara nu mai este acolo doctor? De ce dar nu se vindeca fiica poporului Meu?

CAPITOLUL 9
Plangerea proorocului. Amenintari de la Dumnezeu.

1. O, cine va da capului meu apa si ochilor mei izvoare de lacrimi, ca sa plang ziua si noaptea pe cei loviti ai fiicei poporului meu?
2. O, de mi-ar da cineva un adapost de calatori in pustiu, as parasi pe poporul meu si m-as duce de la ei, caci eu totii sunt niste desfranati si ceata de defaimatori!
3. “Ca un arc isi incordeaza limbile lor pentru minciuna si se intaresc pe pamant prin nedreptate, ca trec de la rau la mai rau si pe Mine nu Ma cunosc, zice Domnul.
4. Paziti-va fiecare de prietenul vostru si nu va incredeti in nici unul din fratii vostri, ca fiecare frate pune piedica celuilalt si fiecare prieten imprastie clevetiri.
5. Fiecare insala pe prietenul sau si nu spune adevarul; si-au deprins limba la minciuna si viclenesc pana obosesc.
6. Tu traiesti in mijlocul viclenilor si ei din pricina vicleniei nu Ma cunosc pe Mine”, zice Domnul.
7. De aceea, asa zice Domnul Savaot: “Ii voi topi si-i voi incerca; oare ce altceva pot sa fac Eu cu fiica poporului Meu?
8. Limba lor este sageata ucigatoare si graieste viclenii; cu buzele lor graiesc prietenos catre aproapele lor, iar in inima ei fauresc catuse.
9. E cu putinta, oare, sa nu-i pedepsesc pentru aceasta, zice Domnul, si sufletul Meu sa nu se razbune pe un popor ca acesta?
10. Pentru munti voi ridica plangere si bocet si pentru pasunile pustiului ma voi tangui, pentru ca vor fi arse, si nimeni nu va mai umbla pe acolo si nu se va mai auzi glasul turmelor; de la pasarile cerului si pana la animale toate s-au imprastiat si s-au dus!
11. Si voi face Ierusalimul o movila de pietre si salas sacalilor, iar cetatile lui Iuda le voi face pustietate fara locuitori”.
12. Cine este inteleptul, care sa priceapa, si cui a grait gura Domnului, ca sa spuna pentru ce a pierit tara si a fost arsa ca un pustiu, incat nimeni sa nu mai treaca prin ea?
13. Si Domnul a raspuns: “Pentru ca au parasit Legea Mea, pe care le-am pus-o Eu, si n-au ascultat glasul Meu, nici nu s-au purtat cum le poruncea acel glas,
14. Ci au umblat dupa indaratnicia inimii lor si in urma lui Baal, cum i-au invatat parintii lor”.
15. De aceea, asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: “Iata, ii voi hrani cu pelin si le voi da sa bea apa cu fiere, si-i voi risipi printre popoarele
16. Pe care nu le-au cunoscut nici ei, nici parintii lor, si voi trimite pe urma lor sabie pana ii voi pierde”.
17. Asa zice Domnul Savaot: “Ganditi-va si chemati bocitoare ca sa boceasca; trimiteti la cele mai istete in asemenea lucru, ca sa vina!”
18. Sa se grabeasca dar a inalta o cantare de jale pentru noi, ca sa curga lacrimi din ochii nostri si din genele noastre sa curga apa.
19. Caci glas de plangere se aude din Sion, zicand: “Cat suntem de prapaditi si cat de cumplit batjocoriti, ca trebuie sa parasim tara, pentru ca locuintele noastre au fost daramate!
20. Asadar, femei, ascultati cuvantul Domnului si sa ia aminte urechea voastra la cuvantul gurii Lui! invatati pe fiicele voastre a boci si una pe alta sa se invete cantece de bocet,
21. Ca iata moartea intra pe ferestrele noastre si da navala in casele noastre, ca sa piarda pe copiii din ulita si pe tinerii din piete;
22. Si vor cadea trupurile oamenilor ca gunoiul aruncat pe ogor si ca snopii in urma seceratorului, si nu va fi cine sa-i stranga”.
23. Asa zice Domnul: “Sa nu se laude cel intelept cu intelepciunea sa, sa nu se laude cel puternic cu puterea sa, nici cel bogat sa nu se laude cu bogatia sa;
24. Ci de se lauda cineva, sa se laude numai cu aceea ca pricepe; si Ma cunoaste ca Eu sunt Domnul, Cel ce fac mila si judecata si dreptate pe pamant, caci numai aceasta este placut inaintea Mea, zice Domnul.
25. Iata, vin zile, zice Domnul, cand voi cerceta pe toti cei taiati si netaiati imprejur:
26. Egiptul si Iuda, Edomul si pe fiii lui Amon, Moabul si pe toti locuitorii pustiului, care-si tund parul imprejurul fruntii lor, caci toate aceste popoare sunt netaiate imprejur, iar casa lui Israel toata este cu inima netaiata imprejur”.

CAPITOLUL 10
Desertaciunea idolilor. Pustiirea Ierusalimului.

l. Casa lui Israel, ascultati cuvantul ce vi-l graieste Domnul!
2. Asa zice Domnul: “Nu deprindeti caile neamurilor si nu va ingroziti de semnele cerului, de care se ingrozesc neamurile;
3. Ca datinile neamurilor sunt desertaciune: aceia taie un lemn din padure si mainile mesterului il lucreaza cu toporul;
4. Apoi il imbraca cu argint si cu aur, il intaresc cu cuie si cu ciocanul, ca sa nu se clatine. Asa sunt dumnezeii neamurilor.
5. Stau ca niste sperietori intr-o gradina cu pepeni si nu graiesc, sunt purtati pentru ca nu pot merge. Nu va temeti de ei, ca nu pot face rau, dar nici bine nu sunt in stare sa faca”.
6. Nimeni nu este ca Tine, Doamne! Mare esti Tu si mare este puterea numelui Tau!
7. Cine nu se va teme de Tine, Imparate al neamurilor? Numai tie unuia se cuvine aceasta, pentru ca printre toti inteleptii neamului si in toate regatele lor nu este nimeni asemenea tie.
8. Dumnezeii neamurilor, toti pana la unul, sunt fara minte si fara pricepere; lemne lipsite de orice intelegere;
9. Argint prefacut in foi si adus din Tarsis; aur din Ofir; lucruri de mester si de mana de turnator; haina de pe ei este de iacint si purpura: iarasi lucru de oameni iscusiti.
10. Iar Domnul este adevaratul Dumnezeu, este Dumnezeu viu si imparat vesnic; de mania Lui tremura pamantul si neamurile nu pot suferi urgia Lui.
11. Asadar sa ziceti neamurilor: “Dumnezeii, care n-au facut cerul si pamantul, vor pieri de pe pamant si de sub ceruri;
12. Iar Domnul a facut cerul cu puterea Sa, a intarit lumea cu intelepciunea Sa si cu priceperea Sa a intins cerurile.
13. La glasul Lui freamata apele in ceruri si El ridica norii de la marginile pamantului, faureste fulgerele in mijlocul ploii si scoate vanturile din vistieriile Sale.
14. Atunci se vede cat este de nestiutor omul, cu toata stiinta lui, si orice argintar se rusineaza de idolul sau, caci chipul turnat de el nu este decat minciuna; n-are nici o suflare in el.
15. Aceasta este desertaciune adevarata, rodul ratacirii, si la vremea pedepsei va pieri.
16. Iar soarta lui Iacov nu este ca a neamurilor, ca Dumnezeul lui este facatorul a toate, iar Israel este toiagul mostenirii Lui; si numele Lui este Domnul Savaot.
17. O, tu, care esti impresurata, strange-ti de pe pamant avutia, ca asa zice Domnul:
18. “Iata de data aceasta voi arunca pe locuitorii tarii acesteia si-i voi mana la lac stramt, ca sa fie prinsi”.
19. Atunci vei grai: “Vai mie din pricina ranii mele! Rana mea e dureroasa; insa imi zic: Aceasta este nenorocirea mea, dar o voi indura!
20. Cortul imi este pustiit si toate funiile lui sunt rupte; fiii mei m-au parasit si nu mai sunt, si n-are cine sa-mi intinda cortul si sa-mi ridice panzele.
21. Pentru ca pastorii si-au iesit din minte si n-au cautat pe Domnul si de aceea s-au si purtat ei nebuneste si toata turma ei s-a risipit”.
22. Iata, vine vuiet si zgomot mare din partea de miazanoapte ca sa pustiiasca cetatile lui Iuda si sa le faca locuinta sacalilor.
23. Stiu, Doamne, ca nu este in voia omului calea lui, nici in voia celui ce merge, putinta sa-si indrepte pasii sai.
24. Pedepseste-ma, Doamne, dar dupa dreptate si nu intru mania Ta, ca sa nu ma micsorezi.
25. Varsa-ti iutimea Ta asupra neamurilor care nu Te cunosc si asupra popoarelor care nu cheama numele Tau, ca acelea au mancat pe Iacov, l-au mistuit si l-au stins si locuintele lui le-au pustiit.

CAPITOLUL 11
Ruperea legaturii cu Dumnezeu. Sfat viclean impotriva proorocului.

1. Cuvantul ce a fost de la Domnul catre Ieremia:
2. “Asculta cuvintele legamantului acestuia si spune barbatilor lui Iuda si celor ce locuiesc in Ierusalim si le zi:
3. Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Blestemat sa fie omul care nu asculta cuvintele acestui legamant,
4. Pe care l-am dat Eu parintilor vostri cand i-am scos din pamantul Egiptului si din cuptorul cel de fier si le-am zis: Ascultati glasul Meu si faceti tot ce v-am poruncit, si veti fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul vostru,
5. Ca sa implinesc juramantul cu care M-am jurat parintilor vostri, ca le voi da o tara in care curge lapte si miere, cum este astazi”. Si eu am raspuns: “Asa, Doamne!”
6. Iar Domnul mi-a zis iarasi: “Vesteste toate cuvintele acestea in cetatile lui Iuda si pe ulitele Ierusalimului si zi: ascultati cuvintele lgamantului acestuia si le impliniti!
7. Caci am instiintat necontenit pe parintii vostri, din ziua in care i-am scos din tara Egiptului si pana astazi; i-am instiintat fara incetare si le-am zis: Ascultati glasul Meu!
8. Dar ei n-au ascultat si nu si-au plecat urechea, ci au umblat fiecare dupa inima sa cea rea si indaratnica. De aceea am adus asupra lor toate cele spuse in legamantul acesta pe care l-am poruncit sa-l tina, si nu l-au tinut”.
9. Si iarasi mi-a zis Domnul: “Intre barbatii lui Iuda si locuitorii Ierusalimului se pune la cale razvratire;
10. Ei s-au intors iarasi la faradelegile stramosilor lor, care n-au voit sa asculte cuvintele Mele si au mers dupa dumnezei straini, slujind acelora. Casa lui Israel si casa lui Iuda au calcat legamantul Meu, pe care l-am incheiat cu parintii lor.
11. De aceea, asa zice Domnul: Iata voi aduce asupra lor nenorociri, de care nu se vor putea izbavi si, cand vor striga catre Mine, nu-i voi auzi.
12. Atunci cetatile lui Iuda si locuitorii Ierusalimului vor alerga si vor striga catre dumnezeii pe care-i tamaiaza, dar aceia nu le vor ajuta in vremea nenorocirii lor.
13. Caci cate cetati ai, tot atatia dumnezei ai, Iuda, si cate uliti sunt in Ierusalim, tot atatea sunt si jertfelnicele celui de rusine, jertfelnicele pentru tamaierea lui Baal.
14. Tu insa nu te ruga pentru poporul acesta si nu inalta pentru e! rugaciune si cereri, caci nu voi auzi cand vor striga catre Mine in vremea nenorocirii lor.
15. Ce cauti, iubitul Meu popor, in templul Meu, cand in acesta se savarsesc atatea netrebnicii? Jertfele nu-li vor ajuta cand, facand rau, te bucuri.
16. Maslin verde, impodobit cu roade frumoase, te-a numit Domnul. Iar acum in zgomotul cumplitei tulburari a aprins foc imprejurul lui si ramurile lui s-au stricat.
17. Domnul Savaot, Cel ce te-a sadit, a hotarat asupra ta nenorocirea pentru rautatea pe care casa lui Israel si casa lui Iuda si-au pricinuit-o singure, impingandu-Ma la manie prin tamaierea lui Baal”.
18. Domnul mi-a descoperit ca sa stiu si mi-a aratat faptele lor.
19. Eu insa, ca un miel bland, dus la junghiere, nici nu stiam ca ei urzesc ganduri rele impotriva mea, zicand: “Sa-i punem lemn otravit in mancarea lui si sa-l smulgem de pe pamantul celor vii, pentru ca nici numele sa nu i se mai pomeneasca”.
20. Dar Tu, Doamne al puterilor, Judecatorul cel drept, Care cercetezi inimile si rarunchii, da-mi sa vad razbunarea Ta asupra lor, pentru ca ti-am incredintat pricina mea.
21. Pentru aceasta, asa zice Domnul despre oamenii din Anatot care cauta sufletul meu si zic: “Nu mai prooroci in numele Domnului, ca sa nu mori de mainile noastre!”
22. De aceea, asa zice Domnul Savaot: “Iata, ii voi pedepsi si tinerii lor vor muri de sabie, iar fiii lor si fiicele lor vor muri de foame;
23. Nu va scapa niciunul, din ei, caci voi aduce nenorocirea asupra oamenilor din Anatot, in anul cand ii voi pedepsi.

CAPITOLUL 12
Fericirea amagitoare a celor rai.

l. De voi intra la judecata cu Tine, Doamne, dreptatea va fi de partea Ta, si totusi, despre dreptate vreau sa graiesc cu Tine: “Pentru ce calea necredinciosilor este cu izbanda si pentru ce toti calcatorii de lege sunt in fericire?
2. Tu i-ai sadit si ei au prins radacini, au crescut si au facut roade; Tu esti aproape numai de buzele lor, iar de inima lor esti departe.
3. Pe mine insa ma cunosti, Doamne, ma vezi si cercetezi daca inima mea este cu Tine. Osebeste-i dara, ca pe niste oi de junghiat, si pregateste-i pentru ziua junghierii.
4. Pana cand va jeli tara si iarba de prin toate tarinile se va usca? Dobitoacele si pasarile pier pentru necredinta locuitorilor ei, ca acestia zic: “Domnul nu vede caile noastre!”
5. “Daca alergand cu cei ce merg pe jos, ai ostenit, cum te vei lua la intrecere cu caii? Si daca nu esti in siguranta intr-o tara pasnica, ce vei face in hatisurile Iordanului?
6. Ca si fratii tai si casa tatalui tau se poarta necredincios cu tine si striga tare in urma ta. Si chiar cand iti graiesc bine nu te increde in ei”, zice Domnul.
7. “Parasit-am casa Mea si mostenirea Mea am lasat-o; dat-am pe iubita sufletului Meu in mainile vrajmasilor ei.
8. Facutu-s-a mostenirea Mea pentru Mine ca un leu din padure, ridicandu-si glasul impotriva Mea, si de aceea am urat-o.
9. Mostenirea Mea s-a facut pentru Mine ca o pasare de prada pestrita, asupra careia au navalit din toate partile celelalte pasari de prada. Strangeti-va si va duceti toate fiarele campului, duceti-va si o mancati.
10. Multime de pastori au calcat via Mea, calcat-au cu picioarele lor partea Mea; partea Mea cea iubita au facut-o desert neroditor.
11. Pustietate au facut-o, si ea, in pustiirea sa, plange inaintea Mea. Toata tara e pustiita, pentru ca pe nici un om nu-l doare inima de aceasta.
12. Pe toate dealurile din pustiu au venit pradatori, ca sabia Domnului mistuie totul de la o margine la alta a tarii si nici un muritor n-are pace.
13. Semanat-au grau si au secerat spini! Muncit-au si n-au avut nici un folos! Rusinati-va dar de asemenea venituri ale voastre, pe care le aveti din pricina maniei celei aprinse a Domnului!”
14. Asa zice Domnul despre toti vecinii mei cei rai, care napadesc asupra partii pe care El a dat-o de mostenire poporului Sau Israel: “Iata, ii voi smulge din tara lor si casa lui Iuda o voi inlatura din mijlocul lor.
15. Dar dupa ce ii voi smulge, iarasi ,i voi intoarce si-i voi milui si voi aduce pe fiecare la tarina sa si la ogorul sau.
16. Si daca vor invata ei caile poporului Meu, ca sa jure pe numele Meu, zicand: “Viu este Domnul”, cum au invatat pe poporul Meu sa jure pe Baal, atunci vor fi asezati in mijlocul poporului Meu.
17. Iar de nu vor asculta, atunci ii voi dezradacina si voi pierde cu totul poporul acesta”, zice Domnul.

CAPITOLUL 13
Prevestirea robiei Evreilor inchipuita prin braul de in si foalele sparte.

1. Asa mi-a grait Domnul: “Mergi si-ti cumpara un brau de in si-l incinge peste mijlocul tau, dar in apa sa nu-l bagi!”
2. Si am cumparat braul, dupa cuvantul Domnului, si l-am incins peste coapsele mele.
3. Apoi a fost cuvantul Domnului iarasi catre mine si mi-a zis:
4. “Ia braul, pe care l-ai cumparat si care este peste coapsele tale, si, sculandu-te, du-te la Eufrat si-l ascunde acolo in crapatura unei stanci!”
5. Si m-am dus si l-am ascuns la Eufrat, cum imi poruncise Domnul.
6. Iar dupa ce au trecut mai multe zile, mi-a zis Domnul: “Scoala, du-te la Eufrat si ia de acolo braul, pe care ti-am poruncit sa-l ascunzi acolo!”
7. Si m-am dus la Eufrat, am sapat si am luat braul din locul unde-l ascunsesem; dar iata braul se stricase si nu mai era bun de nimic.
8. Atunci a fost cuvantul Domnului catre mine:
9. “Iata ce zice Domnul: Asa voi sfarama mandria lui Iuda si trufia cea mare a Ierusalimului.
10. Acest popor rau, care nu vrea sa asculte cuvintele Mele, ci traieste dupa indaratnicia inimii lui, merge pe urmele altor dumnezei si se inchina si slujeste lor, va fi ca braul acesta care nu este bun de nimic.
11. Ca precum e braul aproape de coapsele omului, asa am apropiat Eu de Mine toata casa lui Israel si toata casa lui Iuda, zice Domnul, ca sa-Mi fie poporul Meu, numele Meu, lauda Mea si slava Mea, dar ei n-au ascultat.
12. De aceea, spune-le cuvantul acesta: Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Tot urciorul se umple de vin. Si ei toti vor zice: Au doara noi nu stim ca tot urciorul se umple de vin?
13. Iar tu sa le spui: Asa zice Domnul: Iata, Eu voi umple cu vin pana la imbatare pe toti locuitorii tarii acesteia, pe regii care sed pe scaunul lui David, pe preoti, pe prooroci si, pe toti locuitorii Ierusalimului,
14. Si-i voi zdrobi pe unii de altii, pe parinti si pe fii laolalta, zice Domnul. Nu-i voi cruta si nu-i voi milui, nici Imi va fi mila ca sa-i pierd.
15. Ascultati si luati aminte! Nu fiti mandri, caci Domnul graieste:
16. Dati slava Domnului Dumnezeului vostru, pana nu vine intunericul si pana nu se lovesc picioarele voastre de muntii noptii. Voi veti astepta lumina, dar El o va preface in umbra mortii, o va preface in negura adanca.
17. Iar daca nu ascultati acestea, atunci sufletul meu va plange in locuri tainice mandria voastra si va plange amar si ochii mei vor varsa lacrimi, pentru ca turma Domnului va fi dusa in robie.
18. Spune regelui si reginei: Smeriti-va si sedeti mai jos, deoarece a cazut de pe capul vostru cununa slavei voastre!
19. Cetatile din Negheb sunt inchise si n-are cine le deschide. Iuda tot va fi dus in robie; in intregime va fi dus in robie.
20. Ridicati-va ochii vostri si priviti pe cei ce vin de la miazanoapte! Unde este turma ce ti s-a dat, turma ta cea frumoasa?
21. Fiica Sionului, ce vei zice tu cand te vor cerceta, ca biruitori, cei pe care i-ai obisnuit sa-ti fie prieteni apropiati? Nu te vor cuprinde durerile ca pe femeia care naste?
22. Iar de vei zice in inima ta: “Pentru ce au venit peste mine acestea?” Ti se va raspunde: Pentru multimea nelegiuirilor tale ti s-au desfacut poalele si ti s-au dezgolit picioarele tale.
23. Poate oare sa-si schimbe etiopianul pielea sa si leopardul petele sale? Asa si voi! Puteti oare sa faceti bine, cand sunteti deprinsi a face rau?
24. De aceea Eu va voi spulbera ca pleava imprastiata de vantul pustiului.
25. Fiica Sionului, iata soarta ta, plata razvratirii tale, masurata tie de Mine, zice Domnul, pentru ca M-ai uitat si ti-ai pus increderea in minciuna.
26. De aceea ti se vor da poalele peste cap, ca sa se dezgoleasca rusinea ta.
27. Vazut-am desfranarea ta si strigatele tale de placere, netrebniciile tale si uraciunile tale de pe dealuri si din camp. Vai tie, Ierusalime, tu esti necurat! Dar pana cand…?”

CAPITOLUL 14
Pedeapsa cu seceta si foamete. Rugaciunea proorocului.

1. Cuvantul Domnului care a fost catre Ieremia in vremea secetei.
2. Plange Iuda si portile Ierusalimului au cazut si stau innegrite pe pamant, si strigat se ridica din Ierusalim.
3. Cei mari trimit pe cei mici dupa apa; acestia merg la fantani, dar nu gasesc apa, si se intorc inapoi cu vasele goale; de aceea se rusineaza, rosesc si isi acopar capetele.
4. Ogoarele au crapat, pentru ca n-a fost ploaie pe pamant; de aceea plugarii isi acopera capetele si sunt tulburati.
5. Pana si cerboaica naste in camp si isi paraseste puii, pentru ca nu este iarba.
6. Si asinii salbatici stau in locuri inalte si inghit aer, ca sacalii, si ochii li s-au infundat, pentru ca n-au iarba.
7. Desi faradelegile noastre marturisesc impotriva noastra, dar Tu, Doamne, fa mila cu noi pentru numele Tau! Mare este abaterea noastra si am pacatuit inaintea Ta.
8. Nadejdea lui Israel si Izbavitorul lui la vreme de stramtorare, pentru ce esti ca un strain in tara aceasta si ca un trecator care se opreste pentru o noapte?
9. Pentru ce esti Tu ca un om fara vlaga si ca un razboinic care nu poate ajuta? Totusi Tu, Doamne, esti in mijlocul nostru si numele Tau este chemat asupra noastra: Nu ne lasa!
10. Asa zice Domnul catre poporul acesta: “Pentru ca le place sa rataceasca si nu-si cruta picioarele, de aceea Domnul nu mai gaseste placere in ei; pomeneste acum faradelegile lor si numeste pacatele lor”.
11. Apoi Domnul mi-a spus: “Tu sa nu te rogi pentru poporul acesta spre binele lui.
12. De vor posti, nu voi auzi strigarea lor; de vor aduce arderi de tot si prinoase, nu voi primi, ci cu sabie, cu foamete si cu molima ii voi pierde”.
13. Atunci am zis: “Doamne Dumnezeule! Iata ce le graiesc proorocii: Nu veti vedea sabie si foamete nu va fi la voi, ci voi da in locul acesta pace necontenita”.
14. Iar Domnul mi-a raspuns: “Proorocii proorocesc lucruri mincinoase in numele Meu; Eu nu i-am trimis, nici nu ie-am dat porunca si nici nu le-am grait; ci ei va vestesc vedenii mincinoase, proorociri desarte si inchipuiri ale inimii lor”.
15. De aceea, asa zice Domnul despre prooroci: “Ei proorocesc in numele Meu, dar Eu nu i-am trimis; ei zic: “Sabie si foamete nu va fi in tara aceasta”, dar de sabie si de foamete vor pieri acesti prooroci si poporul caruia au proorocit ei.
16. Va fi risipit pe ulitele Ierusalimului de foamete si de sabie, si nu va avea cine sa-i ingroape pe ei si pe femeile lor, pe fiii lor si pe fiicele lor, ca Eu voi varsa asupra lor rautatea lor.
17. si sa le mai spui cuvantul acesta: Ochii mei varsa lacrimi ziua si noaptea si nu se opresc! Caci cu bataie mare a fost batuta fecioara, fiica poporului Meu, si cu lovitura grea.
18. De ies in camp, iata numai oameni ucisi cu sabia! De intru in cetate, iata numai oameni istoviti de foame! Chiar si proorocul si preotul ratacesc prin tara fara sa stie unde merg”.
19. Atunci am zis iarasi: “Lepadat-ai Tu oare cu totul pe Iuda? Au doar Te-a dezgustat cu totul Sionul? Pentru ce ne-ai lovit asa, incat nu mai avem leac? Asteptam pace, dar iata nu vine nimic bun! Asteptam vremea vindecarii, si iata grozavie!
20. Marturisim, Doamne, necredinta noastra si faradelegile parintilor nostri, ca am pacatuit inaintea Ta. Nu ne lepada pe noi pentru numele Tau! Nu necinsti tronul slavei Tale! Adu-ti aminte si nu strica legamantul Tau cu noi!
21. Sunt oare printre dumnezeii deserti ai neamurilor datatori de ploaie? Sau poate oare cerul singur sa verse apa? Au nu esti Tu, Doamne Dumnezeule, Cel ce dai ploaie? In Tine nadajduim, ca Tu faci toate!”

CAPITOLUL 15
Raspunsul Domnului. Plangerea proorocului.

l. Si mi-a zis iarasi Domnul: “Chiar Moise si Samuel de ar sta inaintea Mea, sufletul Meu tot nu s-ar indupleca spre poporul acesta. Izgoneste-i de la fata Mea, ca sa se duca.
2. Iar de-ii vor zice: “Unde sa ne ducem?” sa le spui: Asa zice Domnul: “Cel randuit pentru moarte sa se duca la moarte, cel pentru sabie, la sabie, cel pentru foamete, la foamete, si cel pentru robie, in robie!
3. Voi trimite asupra lor patru feluri de pedepse, zice Domnul: sabia, ca sa-i taie, cainii, ca sa-i sfasie, pasarile cerului si fiarele campului, ca sa-i piarda.
4. Si-i voi da spre munca la toate regatele pamantului, pentru Manase, fiul lui Iezechia, regele lui Iuda, si pentru cele ce a facut el in Ierusalim.
5. Oare cui ii va parea rau de tine, Ierusalime, si cine-ii va arata mila sau cine va veni la tine si te va intreba de sanatate?
6. Pentru ca tu M-ai lasat, zice Domnul, si te-ai intors inapoi, de aceea-Mi voi intinde mana Mea asupra ta si te voi pierde, ca M-am saturat miluindu-te.
7. Cu vanturatoarea ii voi vantura la portile tarii, ii voi lipsi de copii si voi pierde pe poporul Meu, dar tot nu se vor intoarce din caile lor.
8. Vaduvele lor sunt mai multe decat nisipul marii. Voi aduce un pustiitor in plina amiaza asupra lor, asupra mamelor celor tinere, si va cadea asupra lor, fara de veste, frica si groaza.
9. Cea care nascuse sapte copii zace in neputinta, isi da duhul si-i apune soarele inca ziua fiind; este rusinata si ocarata. Pe cei ramasi ii voi da sabiei inaintea ochilor vrajmasilor lor”, zice Domnul.
10. Vai de mine, mama, ca m-ai nascut sa fiu om de cearta si de pricina pentru toata tara! Nimanui n-am dat cu dobanda si nici mie nu mi-a dat nimeni cu dobanda, si tot ma blestema toti.
11. Zis-a Domnul: “Da, te voi intari pentru binele tau; singur voi conduce pe vrajmasul tau sa te roage la vreme de nenorocire si de restriste.
12. Poate cineva sa rupa fierul, fierul de la miazanoapte si arama?
13. Averea ta si comorile tale le voi da prada fara plata, pentru toate pacatele tale, in toate hotarele tale;
14. Si le voi trimite cu vrajmasii tai intr-o tara pe care tu n-o cunosti, ca s-a aprins focul maniei Mele si va arde peste voi”.
15. O, Doamne, Tu stii toate! Adu-ti aminte de mine, cerceteaza-ma si ma razbuna impotriva prigonitorilor mei! Nu ma pierde dupa indelungata Ta rabdare, stiind ca pentru Tine sufar ocara.
16. Aflat-am cuvintele Tale si le-am sorbit si cuvantul Tau a fost bucurie si veselie pentru inima mea, ca s-a chemat asupra mea numele Tau, Doamne Dumnezeul puterilor.
17. In adunarea celor ce rad n-am sezut, nici m-am veselit, ci am stat singur sub mana Ta ce apasa asupra mea, ca Tu ma umplusesi de manie.
18. De ce este asa de grea boala mea si de ce rana mea este asa de greu de vindecat, incat nu sufera doctorie? Oare vei fi Tu pentru mine ca un izvor amagitor si ca o apa inselatoare?
19. Si la acestea Domnul mi-a raspuns asa: “De te vei intoarce, Eu te voi aduce la starea cea dintai si vei sta inaintea fetei Mele; daca tu vei deosebi lucrul de pret de cel fara de pret, vei fi ca gura Mea; si nu te vei intoarce la ei, ci ei se vor intoarce la tine;
20. Si te voi face pentru poporul acesta zid tare de arama. Vor lupta impotriva ta, dar nu te vor birui, pentru ca Eu sunt cu tine, ca sa te scap si sa te izbavesc, zice Domnul.
21. Si te voi scapa din mana celor rai; te voi izbavi din mina asupritorilor”.

CAPITOLUL 16
O noua prevestire despre judecatile lui Dumnezeu. Robia si izbavirea poporului.

1. Si a fost cuvantul Domnului catre mine:
2. “Sa nu-ii iei femeie si sa nu ai nici fii, nici fiice in locul acesta,
3. Deoarece asa graieste Domnul despre fiii si fiicele care se vor naste in locul acesta, despre mamele care ii vor naste si despre parintii care ii vor face pe pamantul acesta:
4. Vor muri de moarte grea si nu vor fi nici bociti, nici ingropati, ci vor fi ca gunoiul pe fata pamantului; vor fi pierduti prin sabie si foamete si trupurile lor vor fi mancarea pasarilor cerului si fiarelor pamantului”.
5. Si iarasi a zis Domnul: “Sa nu intri in casa celor ce jelesc si sa nu te duci sa plangi si sa jelesti cu ei, caci am luat de la poporul acesta pacea Mea, mila si parerea de rau, zice Domnul.
6. Si vor muri cei mari si cei mici in pamantul acesta, si nu vor fi ingropati, si dupa ei nimeni nu va plange, nimeni nu-si va face taieturi, nici se va tunde pentru ei.
7. Nu se va frange pentru ei paine de jale ca mangaiere pentru cel mort; si nu li se va da cupa mangaierii ca sa bea dupa tatal lor si dupa mama lor.
8. De asemenea sa nu intri in casa ospatului, ca sa sezi cu ei sa mananci si sa bei, ca asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel:
9. Iata, voi curma in locul acesta chiar in zilele voastre si sub ochii vostri glasul bucuriei si glasul de veselie, glasul mirelui si glasul miresei.
10. Cand vei spune poporului acestuia toate acestea si cand ei iti vor zice: “Pentru ce a rostit Domnul asupra noastra aceasta mare nenorocire? Care este nedreptatea noastra si care este pacatul cu care am pacatuit noi inaintea Domnului Dumnezeului nostru?”
11. Atunci sa le spui: Pentru ca parintii vostri M-au parasit, zice Domnul, si s-au dus dupa alti dumnezei, au slujit acelora si li s-au inchinat, iar pe Mine M-au parasit si legea Mea n-au pazit-o.
12. Dar voi faceti inca si mai rau decat parintii vostri, si traiti fiecare dupa inima voastra cea rea si indaratnica si nu Ma ascultati.
13. De aceea va voi arunca din tara aceasta intr-o rara pe care n-ati cunoscut-o nici voi, nici parintii vostri, si veti sluji acolo ziua si noaptea la alti dumnezei, ca Eu nu va voi arata indurare.
14. Pentru ca vin zile, zice Domnul, cand nu se va mai zice: “Viu este Domnul, Care a scos pe fiii lui Israel din tara Egiptului”,
15. Ci, “Viu este Domnul, Care a scos pe fiii lui Israel din tara cea de la miazanoapte si din toate tarile in care-i izgonise”, ca ii voi intoarce in tara pe care le-am daruit-o parintilor lor.
16. Iata, voi trimite multime de pescari, zice Domnul, si-i vor pescui; iar apoi voi trimite multime de vanatori, si-i vor vana de prin toti muntii, de pe toate dealurile si de prin crapaturile stancilor.
17. Pentru ca ochii Mei sunt asupra tuturor cailor lor, care nu sunt ascunse de la fata Mea, si nedreptatea lor nu se ascunde privirilor Mele.
18. Si le voi rasplati mai intai pentru nedreptatea lor si pentru indoitul lor pacat, pentru ca au spurcat tara Mea eu starvurile grozaviilor lor si cu uraciunile lor au umplut mostenirea Mea”.
19. Doamne, puterea mea, taria mea si scaparea mea la vreme de necaz, la Tine vor veni popoarele de la marginile pamantului si vor zice: “Numai minciuna au mostenit parintii vostri, idoli deserti, care nu sunt de nici un folos!”
20. “Poate oare omul sa-si faca dumnezei, care, de altfel, nici nu sunt dumnezei? De aceea iata le voi arata acum, le voi arata mana Mea si puterea Mea si vor afla ca numele Meu este Domnul!”

CAPITOLUL 17
Pedeapsa celor razvratiti. Cinstirea zilei a saptea.

1. “Pacatul lui Iuda este scris cu condei de fier, cu varf de diamant este sapat pe lespedea inimii lor si pe coarnele jertfelnicelor lor.
2. Ca de copiii lor isi aduc aminte de jertfelnicele lor si de locurile de jertfa de pe sub copacii verzi si de pe varfurile dealurilor.
3. Ierusalime, muntele Meu, campul, avutia si toate comorile tale le voi da spre prada; voi da si locurile tale inalte din toate hotarele tale, pentru pacatele tale.
4. Si tu prin tine insuti te vei lipsi de mostenirea ta, pe care ti-am dat-o Eu si te voi da in robie vrajmasilor tai, in tara pe care tu n-o stii, pentru ca ai aprins focul maniei Mele si in veci va arde”.
5. Asa zice Domnul: “Blestemat fie omul care se increde in om si isi face sprijin din trup omenesc si a carui inima se departeaza de Domnul.
6. Acela va fi ca ierburile pustiului si nu va vedea cand va veni binele, ci va locui in locurile arse ale pustiului, in pamant neroditor si nelocuit.
7. Binecuvantat fie omul care nadajduieste in Domnul si a carui nadejde este Domnul,
8. Deoarece acesta va fi ca pomul sadit langa ape, care-si intinde radacinile pe langa rau si nu stie cand vine arsita; frunzele lui sunt verzi, la timp de seceta nu se teme si nu inceteaza a rodi.
9. Inima omului este mai vicleana decat orice si foarte stricata! Cine o va cunoaste!
10. Eu, Domnul, patrund inima si incerc rarunchii, ca sa rasplatesc fiecaruia dupa caile lui si dupa roada faptelor lui.
11. Prepelita cloceste ouale pe care nu le-a ouat; asa este si cel ce castiga avutie nedreapta, o lasa la jumatatea zilelor sale si la sfarsitul sau se va trezi ca este un nebun”.
12. Tronul slavei, inaltat de la inceput, este locul sfintirii noastre.
13. Tu, Doamne, esti nadejdea lui Israel! Toti cei ce Te parasesc se vor rusina, ca Tu ai zis: “Cei ce se departeaza de Mine vor fi scrisi pe pulbere, pentru ca au parasit pe Domnul, izvorul apei celei vii”.
14. Vindeca-ma, Doamne, si voi fi vindecat; mantuieste-ma si voi fi mantuit, caci Tu esti lauda mea!
15. Iata acestea-mi zic ei: “Unde este cuvantul Domnului? Sa vina!”
16. Eu nu te-am indemnat totusi la mai rau, nici n-am dorit ziua nenorocirii. Tu stii acestea; si ce a iesit din gura mea e descoperit inaintea fetei Tale.
17. Nu fi pricina de groaza pentru mine, ca Tu esti nadejdea mea in ziua stramtorarii.
18. Sa nu ma rusinez eu, ci sa se rusineze apasatorii mei; ei sa tremure, dar sa nu tremur eu! Adu asupra lor ziua necazului si zdrobeste-i cu zdrobire indoita.
19. Asa mi-a zis Domnul: “Du-te si stai la poarta fiilor poporului, pe care intra regii lui Iuda, si pe care ies ei, si la toate portile Ierusalimului,
20. Si le spune: Regii lui Iuda si tot Iuda si toii locuitorii Ierusalimului, care intrati pe portile acestea, ascultati cuvantul acesta:
21. Asa graieste Domnul: “Paziti-va sufletele si nu duceti sarcini in ziua de odihna, nici le bagati pe portile Ierusalimului;
22. Nu scoateti sarcini din casele voastre in ziua odihnei si nu va indeletniciti cu nici un fel de munca, ci sfintiti ziua odihnei, asa cum am poruncit Eu parintilor vostri,
23. Care n-au ascultat si nu si-au plecat urechea, ci si-au invartosat neascultarea, ca sa nu indeplineasca si sa nu ia invatatura.
24. De Ma veti asculta, zice Domnul, si nu veti aduce sarcini pe portile acestei cetati in ziua odihnei; ci veti sfinti ziua odihnei si nu va veti indeletnici in acea zi cu nici o munca,
25. Atunci pe portile acestei cetati vor intra regi care sed pe scaunul lui David, in alai de care si de cai, ei si capeteniile ostirii lor, oamenii din Iuda si locuitorii Ierusalimului; si cetatea aceasta in veac va fi locuita.
26. Si vor veni din cetatile lui Iuda, din imprejurimile Ierusalimului si din pamantul lui Veniamin, din ses, din munti si de la miazazi, si vor aduce arderi de tot si jertfe, prinoase si tamaie si jertfe de multumire in templul Domnului.
27. Iar de nu Ma veti asculta ca sa sfintiti ziua odihnei si sa nu duceti sarcini, cand intrati pe portile Ierusalimului in ziua odihnei, voi aprinde foc la portile lui si va arde palatele Ierusalimului si nu se va stinge”.

CAPITOLUL 18
Vasul olarului si neascultarea poporului.

1. Cuvantul care a fost de la Domnul catre Ieremia si i-a zis:
2. “Scoala si intra in casa olarului si acolo iti voi vesti cuvintele Mele!”
3. Si am intrat eu in casa olarului si iata acesta lucra cu roata si vasul pe care-l facea olarul din lut s-a stricat in mana lui; dar olarul a facut dintr-insul alt vas, cum a crezut ca-i mai bine sa-l faca.
4. Si a fost cuvantul Domnului iarasi catre mine si mi-a zis: “Casa lui Israel, oare nu pot sa fac si Eu cu voi, ca olarul acesta, zice Domnul?
5. Iata, ce este lutul in mana olarului, aceea sunteti si voi in mana Mea, casa lui Israel!
6. Daca voi zice candva despre un popor, sau despre un rege, ca-l voi dezradacina, il voi sfarama si-l voi pierde;
7. Si daca poporul acela, despre care am zis Eu acestea, se va intoarce de la faptele lui cele rele, atunci voi indeparta raul ce gandeam sa-i fac.
8. Sau daca voi zice despre un popor sau despre un rege ca-l voi intocmi si-l voi intari,
9. Si daca acela va face rele inaintea ochilor Mei si nu va asculta de glasul Meu, atunci voi schimba binele cu care voiam sa-l fericesc.
10. Spune deci barbatilor lui Iuda si locuitorilor Ierusalimului: Asa zice Domnul: Iata, Eu va gatesc rele si uneltiri impotriva voastra. Asadar sa se intoarca fiecare de la calea lui cea rea; indreptati-va caile si purtarile voastre!
11. Dar ei zic: “Este zadarnic! Noi vom trai dupa gandul nostru si ne vom purta fiecare dupa invartosarea inimii noastre celei rele”.
12. De aceea, asa zice Domnul: “Intrebati popoarele: Auzit-a oare cineva asemenea lucru? Lucruri peste masura de uracioase a facut fecioara lui Israel.
13. Paraseste oare zapada Libanului stanca muntelui? Ori seaca apele ce vin de departe si sunt reci si curgatoare?
14. Poporul Meu insa M-a parasit. Tamaiaza idoli, s-a poticnit in caile sale si a parasit caile cele vechi, ca sa umble pe poteci si pe drumuri nebatatorite, ca sa-si faca tara grozavie si batjocura vesnica,
15. Incat tot cel ce va trece prin aceasta sa se mire si sa clatine din cap.
16. Ii voi spulbera inaintea vrajmasilor ca vantul cel de la rasarit, si nu fata, ci spatele il voi intoarce spre ei in ziua necazului lor”.
17. Zis-au ei: “Veniti sa uneltim impotriva lui Ieremia, ca nu va pieri legea din mana preotului, nici sfatul de la intelept, nici cuvantul (lui Dumnezeu) de la prooroc. Veniti sa-l biruim cu limba si sa nu luam aminte la cuvintele lui!
18. Ia aminte la mine, Doamne, si auzi glasul potrivnicilor mei!
19. Se cuvine oare a rasplati cu rau pentru bine? Ei insa sapa groapa sufletului meu. Adu-ti aminte ca stau inaintea fetei Tale, ca sa graiesc bine de ei si ca sa abat de la ei mania Ta.
20. Da dar pe fiii lor la foamete si pune-i sub sabie! Femeile lor sa fie fara copii si vaduve, barbatii lor sa fie loviti de moarte si tinerii lor sa fie ucisi cu sabia. in razboi.
21. Bocete sa se auda prin casele lor, cand fara de veste vei aduce ostiri asupra lor, ca sapa groapa ca sa ma prinda si pe ascuns au intins curse pentru picioarele mele.
22. Dar Tu, Doamne, stii tot ce uneltesc ei impotriva mea ca sa ma omoare! Nu ierta nedreptatea lor si pacatul lor nu-l sterge dinaintea fetei Tale! Doboara-i inaintea Ta si lucreaza impotriva lor la vremea maniei Tale!

CAPITOLUL 19
Prevestirea daramarii Ierusalimului.

l. Asa a zis Domnul: “Mergi si cumpara o oala de lut de la olar; ia cu tine pe cei mai batrani din popor si din capeteniile preotilor si iesi in valea Ben-Hinom, care este la Poarta Olariei.
2. Acolo sa rostesti cuvintele pe care ti le voi spune si sa zici:
3. “Regi ai lui Iuda si locuitori ai Ierusalimului, ascultati cuvantul Domnului! Asa graieste Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iata voi aduce asa stramtorare asupra lacului acestuia, incat, auzind cineva, sa-i tiuie urechile,
4. Pentru ca M-au parasit, au instrainat lacul acesta si tamaiaza pe el alti dumnezei, pe care nu i-au cunoscut nici ei, nici parintii lor si nici regii lui Iuda; au umplut locul acesta de sangele nevinovatilor si au facut inaltimi pentru Baal, ca sa arda pe fiii lor cu foc.
5. Ei aduc ardere de tot pentru Baal, ceea ce Eu nu le-am poruncit, nici le-am grait si ceea ce nici prin minte nu Mi-a trecut.
6. De aceea iata vin zile, zice Domnul, cand locul acesta nu se va mai chema Tofet sau valea fiilor lui Hinom, ci valea uciderii.
7. Voi pierde cu desavarsire pe Iuda si Ierusalimul in locul acesta si-i voi rapune cu sabia inaintea vrajmasilor lor si cu mana celor ce cauta sufletul lor, si voi da trupurile lor spre hrana pasarilor cerului si fiarelor pamantului.
8. Voi face cetatea aceasta pustie si batjocura. Tot cel ce va trece prin ea se va mira si va fluiera a pustiu, vazand toate ranile ei.
9. Si-i voi ospata cu carnea fiilor lor si cu carnea fiicelor lor; si va manca fiecare carnea aproapelui sau, fiind in impresurare si in stramtorare, cand ii vor stramtora vrajmasii lor si cei ce vor sa le ia viata.
10. Apoi sa spargi oala inaintea ochilor barbatilor acelora, care vor merge cu tine, si sa le zici:
11. “Iata ce zice Domnul Savaot: Voi sfarama poporul acesta si cetatea aceasta, asa cum am sfaramat vasul olarului, care nu mai poate fi facut la loc, si-i vor ingropa in Tofet din pricina lipsei de loc pentru ingropare.
12. Asa voi face cu locul acesta, zice Domnul, si cu locuitorii lui, si voi face cetatea aceasta ca Tofetul.
13. Si casele Ierusalimului si casele regilor lui Iuda vor fi necurate, ca Tofetul, pentru ca pe acoperisul tuturor caselor s-aduce tamaie intregii ostiri ceresti si se savarsesc turnari in cinstea dumnezeilor straini”.
14. Si s-a intors Ieremia din Tofet, unde-l trimisese Domnul sa prooroceasca, si a stat in curtea templului Domnului si a zis catre tot poporul:
15. “Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iata voi aduce asupra cetatii acesteia si asupra celorlalte cetati toate nenorocirile pe care le-am rostit impotriva ei, pentru ca si-au invartosat inima si nu asculta cuvintele Mele”.

CAPITOLUL 20
Ieremia in temnita. Plangerea lui.

1. Auzind Pashurr, fiul preotului Imer, care era supraveghetor in templul Domnului, ca Ieremia a profetit aceste cuvinte,
2. A lovit Pashurr pe Ieremia proorocul si l-a aruncat in temnita care se afla la poarta cea de sus a lui Veniamin, in templul Domnului.
3. Dar a doua zi Pashurr a dat drumul lui Ieremia din temnita si Ieremia i-a zis: “Domnul nu te mai numeste Pashurr (Noroc din toate partile), ci Magor Misabib (Spaima din toate partile),
4. Pentru ca asa zice Domnul: Iata, te voi face groaza si pentru tine insuti si pentru toti prietenii tai; acestia vor cadea de sabia vrajmasilor lor si ochii tai vor vedea aceasta. Si pe tot Iuda il voi da in mainile regelui Babilonului, care-i va duce la Babilon si-i va lovi cu sabia.
5. Si toata bogatia cetatii acesteia, toata agonisita ei, toate cele de pret ale ei si toate comorile regilor lui Iuda le voi da in mainile vrajmasilor lor, care, jefuindu-le, le vor lua si le vor duce la Babilon.
6. Iar tu, Pashurr, cu toii cei ce traiesc in casa ta, va veti duce in robie si, mergand la Babilon, vei muri acolo si acolo vei fi ingropat si tu si toti prietenii tai, carora tu le-ai proorocit mincinos.
7. Doamne, Tu m-ai aprins si iata sunt inflacarat; Tu esti mai tare decat mine si ai biruit, iar eu in toate zilele sunt batjocorit si fiecare isi bate joc de mine;
8. Ca de cand vorbesc, scotand strigate impotriva silniciei si rostind pustiirea, cuvantul Domnului s-a prefacut in ocara pentru mine si in batjocura zilnica.
9. De aceea mi-am zis: “Nu voi mai pomeni de El si nu voi mai grai, in numele Lui!” Dar iata era in inima mea ceva, ca un fel de foc aprins, inchis in oasele mele, si eu ma sileam sa-l infranez si n-am putut;
10. Ca am auzit ocari de la multi si amenintari din toate partile, zicand: “Parati-l si-l vom pari si noi!” Toti cei ce traiau in pace cu mine, ma pandesc sa vada nu cumva ma voi poticni, si ziceau: “Poate va cadea si-l vom birui si ne vom razbuna pe el!”
11. Dar Domnul este cu mine, ca un aparator puternic. De aceea prigonitorii mei se vor poticni si nu vor birui; se vor face de rusine, pentru ca n-au izbutit; ocara lor va fi vesnica si niciodata nu se va uita.
12. Doamne al puterilor, Cel ce cercetezi cu dreptate si patrunzi rarunchii si inimile, fa-ma sa vad razbunarea Ta asupra lor, ca tie ti-am incredintat pricina mea!
13. Cantati Domnului! Laudati pe Domnul, caci El izbaveste sufletul celui impilat din mana facatorilor de rele.
14. Blestemata fie ziua in care m-am nascut, ziua in care m-a nascut maica-mea sa nu fie binecuvantata.
15. Blestemat fie omul care a adus tatalui meu veste si a zis: “Ti s-a nascut fiu”, si s-a bucurat mult de aceasta.
16. Intample-se omului aceluia ceea ce s-a intamplat cetatilor pe care le-a daramat Domnul si nu le-a crutat! Sa auda el dimineata bocet si la amiaza tanguire mare,
17. Ca nu m-a ucis chiar din pantece, ca mama mea sa-mi fi fost mormant si pantecele ei sa fi ramas vesnic insarcinat.
18. Pentru ce am iesit eu din pantece, ca sa vad suferinta si durere si ca zilele mele sa se sfarseasca in rusine?”

CAPITOLUL 21
Sedechia cere sfat lui Ieremia, care vesteste robia Ierusalimului.

l. Cuvantul care a fost de la Domnul catre Ieremia, cand a trimis regele Sedechia la el pe Pashurr, fiul lui Malchia, si pe Sofonie, fiul preotului Maaseia, ca sa-i zica:
2. “Intreaba pentru noi pe Domnul, ca Nabucodonosor, regele Babilonului, ne face razboi. Poate ca va face Domnul cu noi ceva in felul minunilor Lui, ca sa se departeze de la noi”.
3. Iar Ieremia le-a raspuns: “Asa sa spuneti lui Sedechia:
4. Domnul Dumnezeul lui Israel asa zice: “Iata, voi intoarce inapoi armele de razboi, care sunt in mainile voastre si cu care va luptati cu regele Babilonului si cu Caldeii, care va impresara pe din afara de ziduri, si le voi aduna in mijlocul cetatii acesteia;
5. Si voi lupta si Eu Insumi impotriva voastra cu mana intinsa si cu brat puternic, cu manie, cu urgie si cu multa furie.
6. Si voi lovi pe cei ce traiesc in cetatea aceasta de la oameni pana la animale si vor muri de ciuma cumplita.
7. Iar dupa aceea, zice Domnul, pe Sedechia, regele lui Iuda, pe slugile lui, pe popor si pe cei ce au ramas in cetatea aceasta pe urma ciumei, a sabiei si a foametei, ii voi da in mainile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, si in mainile vrajmasilor lor si in mainile celor ce vor sa le ia viata; si acela ii va lovi cu ascutisul sabiei si nu-i va cruta, nici se va indura sa-i miluiasca.
8. Iar poporului acestuia spune-i: Asa zice Domnul: Iata, va pun inainte calea vietii si calea mortii:
9. Cine va ramane in cetatea aceasta, acela va muri de sabie si de foamete si de ciuma; iar cine va iesi si se va preda Caldeilor, care va impresoara, acela va trai si va fi luat ca prada,
10. Ca Eu Mi-am intors fata impotriva cetatii acesteia, zice Domnul, in rau, nu in bine; si va fi data in mainile regelui Babilonului, care o va arde cu foc.
11. Iar casei regelui Sedechia sa-i spui: Ascultati cuvantul Domnului!
12. Casa lui David, asa zice Domnul: Faceti judecata dis-de-dimineata si scapati pe cel asuprit din mana asupritorului, pentru ca sa nu izbucneasca mania Mea ca focul si pentru ca sa nu se aprinda din pricina faptelor voastre cele rele, asa incat nimeni sa n-o stinga.
13. Cetate a vaii si stanca din camp, iata sunt impotriva ta, zice Domnul! O, voi, care ziceti: “Cine se va ridica impotriva noastra si cine va intra in salasul nostru?”
14. Iata, sunt impotriva voastra! Dar Eu va voi pedepsi dupa roadele faptelor voastre, zice Domnul, si voi aprinde foc in padurea voastra si voi mistui totul imprejurul ei”.

CAPITOLUL 22
Prezicere impotriva imparatiei lui Iuda.

1. Asa a zis Domnul: “Coboara-te in casa regelui lui Iuda si rosteste cuvintele acestea si zi:
2. Regele lui Iuda, cel ce sezi pe scaunul lui David, asculta cuvantul Domnului si tu si slugile tale si poporul tau, care intrati pe portile acestea!
3. Asa zice Domnul: Faceti judecata si dreptate si scoateti pe cel asuprit din mana asupritorului, nu asupriti si nu impilati pe strain, pe orfan si pe vaduva si sange nevinovat sa nu varsati in locul acesta!
4. Caci, de veti implini cuvantul acesta, vor intra pe portile casei acesteia regii cei ce sed in locul lui David, pe scaunul lui, si umbla in care si pe cai, vor intra si ei si slugile lor si poporul lor.
5. Iar de nu veti asculta cuvintele acestea, Ma jur pe Mine Insumi, zice Domnul, ca aceasta casa va ajunge pustie.
6. De aceea, asa zice Domnul casei regelui lui Iuda: Galaad Imi esti si varf de Liban, dar te voi face pustietate si cetati nelocuite.
7. Si voi gati impotriva ta pierzatori, care vor avea fiecare arma sa si var taia cei mai frumosi cedri ai tai si-i vor arunca in foc.
8. Multe popoare vor trece prin cetatea aceasta si vor zice unii catre altii: “Pentru ce a facut Domnul asa cu aceasta cetate mare?”
9. Si li se va raspunde: “Pentru ca locuitorii ei au parasit legamantul Domnului Dumnezeului lor, s-au inchinat la alti dumnezei si au slujit acelora”.
10. Nu plangeti dupa mort si nu-l bociti, ci plangeti amar dupa cel dus in robie, ca acela nu se va mai intoarce si nu isi va mai vedea tara sa de nastere;
11. Caci asa zice Domnul despre Salum, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, care a domnit dupa tatal sau, Iosia, si care a iesit din locul acesta: “Nu se va mai intoarce acolo,
12. Ci va muri in locul acela unde a fost dus rob si nu va mai vedea pamantul acesta.
13. Vai de cel care isi zideste casa din nedreptate si isi face incaperi din faradelegi, care sileste pe aproapele sau sa-i lucreze degeaba si nu-i da plata lui,
14. Si care zice: “Am sa-mi fac casa mare si odai incapatoare, am sa fac ferestre, am sa le captusesc cu cedru si am sa le vopsesc cu rosu!
15. Ai ajuns tu, oare, rege ca sa te falesti cu palate cladite din lemn de cedru? Tatal tau n-a mancat oare si n-a baut? Israel a facut judecata si dreptate si de aceea i-a fost bine.
16. El a judecat pricina saracului si a nenorocitului si de aceea i-a fost bine. Oare nu aceasta inseamna a Ma cunoaste pe Mine? - zice Domnul.
17. Inima ta insa si ochii tai cauta numai la lucrul tau si la varsarea sangelui nevinovat; cauta sa faca numai impilare si silnicie.
18. De aceea, asa zice Domnul despre Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda: “Nu-l vor plange, zicand: “Vai, fratele meu!” sau: “Vai, sora mea!” Nu-l vor plange, zicand: “Vai, doamne!” sau: “Vai, cinstea ta!”
19. Ci el va fi ingropat ca un asin; il vor tari si-l vor arunca departe peste portile Ierusalimului.
20. Urca-te pe Liban si striga, inalta-ti glasul de pe Vasan si striga de pe Abarim, ca s-au zdrobit toti prietenii tai.
21. In vremea propasirii tale Eu ti-am grait, dar tu ai zis: “Nu ascult!” Asa a fost purtarea ta chiar din tineretea ta si n-ai ascultat glasul Meu.
22. Pe toti pastorii tai ii va imprastia vantul, iar prietenii tai se vor duce in robie. Atunci vei fi rusinat si batjocorit pentru toate faptele tale cele rele.
23. O, cel ce locuiesti pe Liban si-ti faci cuibul in cedri, cum vei geme tu, cand te vor ajunge chinurile ca durerile femeii ce naste!
24. Precum e adevarat ca Eu traiesc, a zis Domnul, tot asa este de adevarat ca daca Iehonia, fiul lui Ioiachim, regele lui Iuda, ar fi inel la mana Mea cea dreapta, apoi si de acolo l-as smulge.
25. Si te voi da in mainile celor ce vor sa-ti ia viata si in mainile celor de care tu te temi, in mainile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, si in mainile Caldeilor;
26. Si te voi arunca pe tine si pe mama ta, care te-a nascut, in .ara straina, unde nu v-ati nascut
27. si veti muri acolo; iar in pamantul unde va dori sufletul vostru sa se intoarca, nu va veti mai intoarce”.
28. Au doara acest om, Iehonia, este faptura blestemata si lepadata? Sau este vas netrebnic? Pentru ce sunt aruncati, el si neamul lui, si inca intr-o tara pe care ei n-o stiau?
29. O, tara, tara, tara, asculta cuvantul Domnului!
30. Asa zice Domnul: “Scrieti pe omul acesta ca lipit de copii, ca om nenorocit in zilele sale, pentru ca nimeni din neamul lui nu va mai sedea pe tronul lui David si sa domneasca peste Iuda!”

CAPITOLUL 23
Pedeapsa asupra pastorilor necredinciosi si a profetilor mincinosi.

1. “Vai de parintii care pierd si imprastie oile turmei Mele, zice Domnul.
2. De aceea, asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel catre pastorii care pasc pe poporul Meu: Ati risipit oile Mele si le-ati imprastiat si nu le-ati pazit; de aceea, va voi pedepsi pentru faptele voastre cele rele, zice Domnul.
3. Si voi aduna ramasitele turmei Mele din toate tarile prin care le-am risipit, le voi intoarce la staulele lor si vor naste si se vor inmulti.
4. Voi pune peste acestea pastori, care le vor paste si ele nu se vor mai teme, nici se vor mai speria, nici se vor mai pierde, zice Domnul.
5. Iata vin zile, zice Domnul, cand voi ridica lui David Odrasla dreapta si va ajunge rege si va domni cu intelepciune; va face judecata si dreptate pe pamant.
6. In zilele Lui, Iuda va fi izbavit si Israel va trai in liniste; iata numele cu care-L voi numi: “Domnul-dreptatea-noastra!”
7. De aceea, vor veni zilele, zice Domnul, cand nu se va mai zice: “Viu este Domnul, Care a scos pe fiii lui Israel din tara Egiptului”,
8. Ci: “Viu este Domnul, Care a scos si a adus neamul casei lui Israel din tara de la miazanoapte si din toate tarile in care ii risipise si vor trai in pamantul acesta”.
9. Despre prooroci: “Mi se sfasie inima in mine si toate oasele mi se cutremura; sunt ca un am beat, ca omul biruit de vin, pentru Domnul si pentru cuvintele Lui cele sfinte;
10. Pentru ca s-a umplut tara de desfranati si pentru ca plange tara sub blestem; uscatu-s-au pasunile in stepa; tinta alergaturii lor este faradelegea si tara lor este nedreptatea.
11. Ca profetul si preotul sunt necredinciosi; si pana si in casa Mea am gasit rautatea lor, zice Domnul.
12. De aceea, calea lor le va fi ca locurile lunecoase in intuneric; vor fi imbranciti si vor cadea acolo, caci voi aduce asupra lor nenorocirea in anul cand ii voi pedepsi, zice Domnul.
13. Si in proorocii Samariei am vazut nebunie, caci au profetit in numele lui Baal si au dus in ratacire pe poporul Meu Israel.
14. Dar in proorocii Ierusalimului am vazut grozavii: acestia fac desfranare si umbla cu minciuni, ajuta mainile facatorilor de rele, ca nimeni sa nu se intoarca de la necredinta sa; toti sunt pentru Mine ca Sodoma, si locuitorii lui ca Gomora.
15. De aceea, asa zice Domnul Savaot despre prooroci: Iata, ii voi hrani cu pelin si le voi da sa bea apa cu fiere, ca de la profetii Ierusalimului s-a intins necredinta in toata tara.
16. Asa zice Domnul Savaot: “Nu ascultati cuvintele proorocilor, care va profetesc, ca va inseala, povestindu-va inchipuirile inimii lor, si nimic din cele ale Domnului.
17. Necontenit graiesc ei celor ce Ma dispretuiesc: “Domnul, a zis ca va fi pace peste voi”. Si tuturor celor care urmeaza inima lor invartosata le zic: “Nici un rau nu va veni asupra voastra!”
18. Ca cine a luat parte la sfatul Domnului, ca sa vada si sa auda cuvantul Lui? Sau cine a luat aminte la cuvantul Lui ca sa-l vesteasca?
19. Iata vine furtuna Domnului cu iutime, vine furtuna mare si va cadea peste capetele necredinciosilor.
20. Mania Domnului nu se va potoli pana nu va implini si va infaptui planurile inimii Sale, si in zilele ce vin veti pricepe aceasta lamurit.
21. N-am trimis Eu pe proorocii acestia, ci au alergat ei singuri; Eu nu le-am spus, ci au profetit ei de la ei.
22. Au luat ei parte la sfatul Meu? Atunci sa vesteasca cuvintele Mele poporului Meu, sa faca sa se intoarca oamenii de la calea lor rea si de la faptele lor cele rele.
23. Au doara Eu numai de aproape sunt Dumnezeu, zice Domnul, iar de departe nu mai sunt Dumnezeu?
24. Poate oare omul sa se ascunda in loc tainic, unde sa nu-l vad Eu, zice Domnul? Au nu umplu Eu cerul si pamantul, zice Domnul?
25. Am auzit ce zic proorocii care profetesc minciuna in numele Meu. Ei zic: “Am visat, am vazut in vis”.
26. Pana cand proorocii acestia vor spune minciuni si vor vesti inselatoria inimii lor?
27. Cred ei cu visele lor, pe care si le povestesc unul altuia, sa faca uitat, poporului Meu, numele Meu, asa cum au uitat parintii lor numele Meu pentru Baal?
28. Proorocul care a vazut vis, povesteasca-l ca vis, iar cel ce are cuvantul Meu, acela sa spuna cuvantul Meu adevarat. Ce legatura poate fi intre pleava si grauntele de grau curat, zice Domnul?
29. Cuvantul Meu nu este el, oare, ca un foc, zice Domnul, ca un ciocan care sfarama stanca?
30. De aceea iata Eu, zice Domnul, sunt impotriva proorocilor care fura cuvantul Meu unul de la altul.
31. Deoarece Eu, zice Domnul, sunt impotriva proorocilor care vorbesc cu limba lor, dar zic: “El a spus”.
32. Tot Eu, zice Domnul, sunt impotriva proorocilor care spun visuri mincinoase, care le povestesc pe acestea si duc pe poporul Meu la ratacire cu amagirile lor si cu lingusirile lor, desi Eu nu i-am trimis, nici le-am poruncit; ei nu aduc nici un folos poporului acestuia, zice Domnul.
33. Deci, de te va intreba poporul acesta, sau vreun prooroc, sau vreun preot: “Care este amenintarea Domnului?” Sa le spui: “Ce amenintare? Am sa va inlatur”, zice Domnul.
34. Iar daca un prooroc sau preot, sau poporul va zice: “Este amenintarea Domnului”, voi pedepsi pe omul acela si casa lui.
35. Asa sa ziceti unul catre altul si frate catre frate: “Ce-a raspuns Domnul?” sau: “Ce-a zis Domnul?”
36. Iar cuvantul acesta: “Amenintare de la Domnul”, de-acum sa nu-l mai intrebuintati, ca amenintare va fi unui astfel de om cuvantul lui, pentru ca stricati cuvintele Domnului celui viu, cuvintele Domnului Savaot, cuvintele Dumnezeului nostru.
37. Asa sa zici proorocului: “Ce a raspuns Domnul?”, sau: “Ce a zis Domnul?”
38. Si de veti mai zice: “Amenintare de la Domnul”, apoi asa zice Domnul: Pentru ca spuneti acea vorba: “Amenintare de la Domnul” cand Eu am trimis sa vi se spuna: Nu mai ziceti “Amenintare de la Domnul”,
39. De aceea, iata va voi uita cu totul si va voi parasi, si cetatea aceasta, pe care v-am dat-o voua si parintilor vostri, o voi lepada de la fata Mea,
40. Si voi pune asupra voastra ocara si necinste vesnica care nu se vor uita”.

CAPITOLUL 24
Cele doua cosuri cu smochine si soarta viitoare a poporului.

1. Dupa ce Nabucodonosor, regele Babilonului, a luat din Ierusalim robi pe Iehonia, fiul lui Ioiachim, regele lui Iuda si pe capeteniile lui Iuda cu lemnarii si cu fierarii si i-a dus la Babilon, mi-a aratat Domnul vedenia aceasta: Iata erau doua cosuri cu smochine, asezate inaintea templului Domnului:
2. Un cos era cu smochine foarte bune, cum sunt smochinele varatice, iar celalalt cos era cu smochine foarte rele, care, de rele ce erau, nici nu se puteau manca.
3. Atunci mi-a zis Domnul: “Ce vezi tu, Ieremia?” Si eu am zis: “Smochine! Smochinele cele bune sunt foarte bune, iar cele rele sunt foarte rele, incat nu se pot manca de rele ce sunt”.
4. Si a fost iarasi cuvantul Domnului catre mine si mi-a zis:
5. “Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Ca pe aceste smochine bune, asa voi privi cu bunavointa pe cei ai lui Iuda, dusi in robie, pe care i-am trimis din locul acesta in tara Caldeilor.
6. Si-Mi intorc ochii Mei asupra lor, spre binele lor, si-i voi intoarce in tara aceasta si nu-i voi nimici, ei-i voi zidi; nu-i vai smulge, ci-i voi sadi;
7. Le voi da inima ca sa Ma cunoasca pe Mine ca Eu sunt Domnul si ei vor fi poporul Meu, iar Eu voi fi Dumnezeul lor, ca se vor intoarce la Mine cu toata inima lor”.
8. Despre smochinele rele care, de rele ce sunt, nu se pot manca, zice Domnul: Asa voi face sa ajunga Sedechia, regele lui Iuda, capeteniile lui si restul Ierusalimului, cei care au ramas in tara aceasta si cei care traiesc in tara Egiptului;
9. Il voi face pricina de groaza, o nenorocire pentru toate regatele pamantului, ca sa fie de ocara si de pilda, de batjocura si blestem prin toate locurile pe unde-i voi izgoni.
10. Si voi trimite asupra lor sabie, foamete si ciuma, pana vor pieri din tara pe care le-o dadusem lor si parintilor lor”.

CAPITOLUL 25
Robia Babilonului si pedeapsa tuturor neamurilor.

1. Cuvantul care a fost catre Ieremia pentru tot poporul iudeu, in anul al patrulea al lui Ioiachim, fiut lui Iosia, regele lui Iuda sau in anul intai al lui Nabucodonosor, regele Babilonului
2. Pe care cuvant l-a rostit proorocul Ieremia catre tot poporul iudeu si catre toti locuitorii Ierusalimului:
3. “De la anul al treisprezecelea al lui Iosia, fiul lui Amon, regele lui Iuda, si pana in ziua aceasta - timp de douazeci si trei de ani - a fost cuvantul Domnului catre mine. Si eu de dimineata pana seara v-am vorbit, dar voi n-ati ascultat.
4. Trimis-a Domnul la noi necontenit pe toti robii Sai prooroci si voi n-ati ascultat, nici v-ati plecat urechea ca sa-i ascultati.
S. Vi s-a zis: Sa se intoarca fiecare de la calea sa cea rea si de la faptele sale cele urate, si veri trai in tara pe care Domnul a dat-o voua si parintilor vostri din veac in veac.
6. Si sa nu umblati dupa alti dumnezei, ca sa le slujiti si sa va inchinati lor, si sa nu Ma maniati cu faptele mainilor voastre, si nu va voi face nici un fel de rau.
7. Voi insa nu M-ati ascultat, zice Domnul, ci M-ati maniat eu faptele mainilor voastre, spre raul vostru.
8. De aceea, asa zice Domnul Savaot: Pentru ca n-ati ascultat cuvintele Mele,
9. Iata, voi trimite sa aduca toate neamurile de la miazanoapte, zice Domnul; si voi trimite la Nabucodonosor, regele Babilonului, robul Meu, ca sa le aduca impotriva acestei tari si a locuitorilor ei si impotriva tuturor neamurilor dimprejur pe care le voi pustii, 1e voi inspaimanta, le voi face de ras si de ocara vesnica.
10. Nu vor mai putea avea glas de bucurie si glas de veselie, glasul mirelui si glasul miresei, uruitul pietrelor de moara si lumina sfesnicului.
11. Toata tara aceasta va fi pustiita si jefuita; popoarele acestea vor sluji regelui Babilonului saptezeci de ani.
12. Iar cand se vor implini saptezeci de ani, voi pedepsi pe regele Babilonului si pe poporul acela, zice Domnul, pentru necredinta lor, si tara Caldeilor o voi pedepsi si o voi face pustie pentru totdeauna.
13. Voi implini asupra tarii acesteia toate cuvintele Mele pe care le-am rostit impotriva ei; tot ce-i scris in cartea aceasta si ceea ce Ieremia a proorocit impotriva tuturor neamurilor.
14. Pentru ca si pe ele le vor robi multe popoare si regi mari si le voi rasplati dupa purtarea lor si dupa faptele mainilor lor.
15. Ca asa mi-a zis Domnul Dumnezeul lui Israel: “Ia din mana Mea cupa aceasta cu vinul urgiei si adapa cu ea toate popoarele la care te voi trimite;
16. Acelea vor bea si se vor clatina si vor innebuni la vederea sabiei pe care o voi trimite asupra lor!”
17. Si am luat cupa din mana Domnului si am dat sa bea tuturor neamurilor, la care m-a trimis Domnul.
18. Ierusalimului si cetatilor lui Iuda, regilor lui si capeteniilor lui, spre pustiire si groaza, spre batjocura si blestem, precum se si vede astazi;
19. Lui Faraon, regele Egiptului, slujitorilor lui, capeteniilor lui si intregului popor al lui;
20. La toata Arabia, tuturor regilor tarii Ut, tuturor regilor tarii Filistenilor, Ascalonului, Gazei, Ecronului si ramasitelor din Asdod;
21. Edomului, Moabului si fiilor lui Amon;
22. Tuturor regilor Tirului, tuturor regilor Sidonului si regilor insulelor care sunt dincolo de mare:
23. Dedanului si Temei, Buzului si tuturor care-si rad tamplele;
24. Tuturor regilor Arabiei si tuturor regilor popoarelor amestecate, care locuiesc in pustiu;
25. Tuturor regilor Zimrei, tuturor regilor Elamului si tuturor regilor Mediei;
26. Tuturor regilor de la miazanoapte, de aproape sau de departe, unora si altora, si tuturor regatelor lumii, care se afla pe fata pamantului; iar regele Sisacului va bea dupa ei.
27. Si sa le zici: “Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Beti si va imbatati, varsati si cadeti si nu va ridicati la vederea sabiei pe care o trimit Eu asupra voastra!”
28. Iar de nu vor vrea sa ia cupa din mana ta, ca sa bea, sa le zici:
29. “Asa graieste Domnul Savaot: Trebuie sa beti numaidecat, pentru ca incep sa aduc nenorocire asupra cetatii acesteia, peste care s-a chemat numele Meu. Sa ramaneti voi nepedepsiti? Nu, nu veti ramane nepedepsiti, caci voi chema sabie asupra tuturor celor ce locuiesc pe pamant”, zice Domnul Savaot.
30. De aceea prooroceste asupra lor toate cuvintele acestea si le zi: “Domnul va striga cu putere de sus si din locasul sfinteniei Sale Isi va ridica glasul Sau; va striga cu putere impotriva pasunii Sale; va striga, ca cei ce calca in teasc, tuturor celor ce locuiesc pe pamant.
31. Zgomotul va ajunge pana la marginea pamantului, caci Domnul deschide procesul neamurilor; intra la judecata cu tot trupul si pe cei nelegiuiti ii va da sabiei”, zice Domnul.
32. Asa zice Domnul Savaot: “Iata nenorocirea se intinde de la neam la neam si vijelie mare se ridica de la marginile pamantului.
33. Si in ziua aceea, cei loviti de Domnul vor zacea de la un capat la celalalt al pamantului si nu vor fi bociti, nici nu vor fi adunati si ingropati, ci vor sta ca gunoiul pe fata pamantului:
34. Plangeti, pastori, si suspinati si tavaliti-va in cenusa, stapani ai turmei, ca s-au implinit zilele, ca sa fiii junghiati si imprastiati.
35. Atunci veti cadea ca berbecii alesi. Nu va fi adapost pentru pastori, nici scapare pentru stapanii turmei.
36: Ascultati strigatul pastorilor si urletul stapanilor turmei, ca Domnul a pustiit pasunea lor.
37. Si campiile cele pasnice sunt pustiite de urgia maniei Domnului.
38. Parasitu-si-a el locasul sau, ca un leu, si tara lor s-a pustiit de urgia pustiitorului si de mania aprinsa a Domnului”.

CAPITOLUL 26
Proorocie despre surparea Ierusalimului si a templului Domnului. Ieremia in primejdie de moarte.

l. La inceputul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, a fost cuvantul acesta de la Domnul:
2. “Asa zice Domnul: Stai in curtea templului Domnului si graieste tuturor cetatilor lui Iuda, care vin la inchinare in templul Domnului, toate cuvintele ce iti voi porunci sa le graiesti, sa nu lasi nici un cuvant.
3. Poate vor asculta si se vor intoarce de la calea cea rea si atunci Imi va parea rau de nenorocirea pe care aveam de gand sa le-o fac din cauza faptelor lor rele.
4. Si sa le spui: Asa zice Domnul: “Daca nu Ma veti asculta sa umblati dupa legea Mea, pe care v-am dat-o,
5. Si sa luati aminte la cuvintele robilor Mei prooroci, pe care-i trimit la voi, pe care-i trimit dis-de-dimineata, si voi nu-i ascultati,
6. Atunci voi face cu templul acesta ceea ce am facut cu silo, iar cetatea aceasta o voi da spre blestem tuturor popoarelor pamantului”.
7. Preotii si proorocii si tot poporul au ascultat pe Ieremia, cand a grait el aceste cuvinte in templul Domnului.
8. Iar dupa ce a spus Ieremia tot ce-i poruncise Domnul sa spuna la tot poporul, preotii, proorocii si tot poporul l-au prins si i-au zis: “Tu trebuie sa mori!
9. De ce proorocesti in numele Domnului si zici: Templul acesta va fi ca Silo si cetatea aceasta se va pustii si va ramane fara locuitori?” Si s-a adunat tot poporul impotriva lui Ieremia la templul Domnului.
10. si cand au auzit acestea, capeteniile lui Iuda au venit din casa regelui la templul Domnului si au sezut la intrare in poarta cea noua a templului.
11. Atunci preotii si proorocii au zis catre capetenii si catre tot poporul asa: “Osanda cu moarte se cuvine acestui om, pentru ca prooroceste impotriva cetatii acesteia, cum ati auzit si voi cu urechile voastre!”
12. Iar Ieremia a zis catre toate capeteniile si catre tot poporul: “Domnul m-a trimis sa proorocesc impotriva templului acestuia si impotriva cetatii acesteia cuvintele pe care le-ati auzit.
13. Indreptati-va dar caile voastre si faptele voastre si supuneti-va glasului Domnului Dumnezeului vostru, si Domnului Ii va parea rau de nenorocirea pe care o rostise impotriva voastra.
14. Iar cat despre mine, iata sunt in mainile voastre, faceti cu mine ce vi se pare bun si drept!
15. Dar sa stiti bine ca, de ma veti omori, veti aduce asupra voastra, asupra cetatii acesteia si asupra locuitorilor ei sange nevinovat, caci cu adevarat Domnul m-a trimis la voi sa va spun in urechile voastre toate cuvintele acelea”.
16. Atunci capeteniile si tot poporul au zis catre preoti si catre prooroci: “Omul acesta nu este vrednic de osanda cu moarte, pentru ca ne-a grait in numele Domnului Dumnezeului nostru”.
17. Atunci s-au ridicat unii din batranii poporului si au zis catre toata adunarea poporului:
18. “Miheia din Moreset a proorocit in zilele lui Iezechia, regele lui Iuda, si a zis catre tot poporul iudeu: asa zice Domnul Savaot: “Sionul va fi arat ca un ogor, Ierusalimul va ajunge o movila de daramaturi si muntele templului acestuia va fi un deal impadurit”.
19. Omoratu-l-a oare pentru aceasta Iezechia, regele lui Iuda si tot Iuda? Au nu s-a temut el de Domnul si nu s-a rugat Domnului, ca sa-I para rau de nenorocirea pe care o rostise impotriva lor? si noi sa ne impovaram sufletele noastre cu o nelegiuire asa de mare!
20. De asemenea a mai proorocit in numele Domnului un oarecare Urie, fiul lui Semaia, din Chiriat-Iearim, si a proorocit impotriva cetatii acesteia si impotriva tarii acesteia tocmai cu aceleasi cuvinte, ca si Ieremia.
21. Si cand au auzit cuvintele lui regele Ioiachim si toti curtenii lui si toate capeteniile, a cautat regele sa-l omoare. Si auzind de aceasta, Urie s-a temut si a fugit si a trecut in Egipt.
22. Dar regele Ioiachim a trimis si in Egipt oameni si anume: Pe Elnatan, fiul lui Acbor, si pe altii impreuna cu acestia.
23. Si au adus pe Urie din Egipt si l-au infatisat la regele Ioiachim, si acesta l-a ucis cu sabia si a aruncat trupul lui acolo unde erau mormintele oamenilor de rand”.
24. Dar Ahicam, fiul lui Safan, ocrotea pe Ieremia, ca sa nu fie dat in mana poporului spre ucidere.

CAPITOLUL 27
Sfatul lui Ieremia de a se supune imparatului Babilonului.

1. La inceputul domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, retele lui Iuda, a fost de la Domnul catre Ieremia acest cuvant:
2. “Asa mi-a zis Domnul: Fa-ti catuse si jug si le pune pe grumaz;
3. Trimite la fel regelui iui Iuda si regelui Moabului, regelui fiilor lui Amon, regelui Tirului si regelui Sidonului, prin solii care au venit in Ierusalim la Sedechia, regele Ierusalimului;
4. Si porunceste-le sa spuna stapanilor lor: Iata ce zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, asa sa spuneti stapanilor vostri:
5. “Eu am facut pamantul si pe om si vietuitoarele cele de pe fata pamantului cu puterea Mea cea mare si cu bratul Meu cel puternic si l-am dat cui am vrut.
6. Si acum voi da toate tarile acestea in mana lui Nabucodonosor, regele Babilonului, robul Meu, ba si fiarele campului le voi da lui spre slujba;
7. Toate popoarele vor sluji lui si fiului lui si fiului fiului lui, pana cand ii va veni vremea si lui si tarii lui; ii vor sluji popoare multe si regi mari.
8. Daca vreun popor sau vreun regat nu va voi sa-i slujeasca lui Nabucodonosor, regele Babilonului, si nu-si va pleca grumazul sau sub jugul regelui Babilonului, pe acel popor il voi pedepsi cu sabie, cu foamete si cu ciuma, pana-l voi starpi cu mana lui, zice Domnul.
9. Iar voi sa nu ascultati pe proorocii vostri, pe ghicitorii vostri, pe visatorii vostri, pe vrajitorii vostri si pe-ai vostrii cititori de stele care va zic: “Nu veti sluji regelui Babilonului”,
10. Ca acestia va prezic minciuna, ca sa va departeze din tara voastra si ca Eu sa va izgonesc, ca sa pieriti.
11. Iar pe poporul care-si va pleca grumazul sub jugul regelui Babilonului si i se va supune, il voi lasa in pamantul sau si-l va lucra si va trai pe el”, zice Domnul.
12. Si lui Sedechia, regele lui Iuda, i-am grait toate cuvintele acestea si am zis: “plecati-va grumazul sub jugul regelui Babilonului si slutiti-i lui si poporului. lui si veti trai.
13. De ce sa mori tu si poporul tau de sabie, de foamete si de ciuma, cum a zis Domnul de poporul acela, care nu va sluti regelui Babilonului?
14. Si sa nu ascultati cuvintele proorocilor care va zic:
15. “Nu veti sluji regelui Babilonului, ca minciuna va prezic si nici nu i-am trimis Eu, zice Domnul; ei va profetesc mincinos in numele Meu, ca sa va izgonesc si sa pieriti si voi si proorocii vostri, care va proorocesc”.
16. Preotilor si poporului intreg le-am grait acestea: “Asa zice Domnul: Nu ascultati cuvintele proorocilor vostri care va proorocesc si va zic: Iata, curand vor fi intoarse de la Babilon vasele templului Domnului, ca minciuna va proorocesc.
17. Nu-i ascultati, ci slujiti regelui Babilonului si veti trai. De ce sa duceti cetatea aceasta la pustiire?
18. Iar daca sunt ei prooroci si daca au ei cuvantul Domnului, atunci sa mijloceasca inaintea Domnului Savaot ca vasele ramase in templul Domnului si in casa regelui lui Iuda si in Ierusalim sa nu treaca la Babilon.
19. Ca asa zice Domnul Savaot de stalpi, de baia cea de arama, de postamente si de celelalte lucruri care au ramas in cetatea aceasta,
20. Si pe care Nabucodonosor, regele Babilonului, nu le-a luat cand a dus din Ierusalim la Babilon pe Iehonia, fiul lui Ioiachim, regele lui Iuda, si pe toti ii insemnati din Iuda si din Ierusalim;
21. Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, despre vasele care au ramas in templul Domnului si in casa regelui lui Iuda si in Ierusalim:
22. “Vor fi duse si acelea la Babilon si vor ramane acolo pana in ziua cand le voi cauta Eu si le voi scoate si le voi intoarce la locul acesta, zice Domnul”.

CAPITOLUL 28
Ieremia si Anania, proorocul cel mincinos.

1. Tot in anul acela, la inceputul domniei lui Sedechia, regele lui Iuda, adica in anul al patrulea, in luna a cincea, Anania, fiul lui Azur, proorocul cel din Gabon, mi-a grait in templul Domnului, inaintea. ochilor preotilor si a tot poporul si mi-a zis:
2. “Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Voi sfarama jugul regelui Babilonului;
3. Peste doi ani voi intoarce in locul acesta toate vasele templului Domnului, pe care Nabucodonosor, regele Babilonului, le-a luat din acest loc si le-a dus la Babilon.
4. Voi intoarce la locul acesta si pe Iehonia, fiul lui Ioiachim, regele lui Iuda, si pe toti robii iudei, care au mers la Babilon, zice Domnul, caci voi sfarama jugul regelui Babilonului”.
5. Atunci proorocul Ieremia a grait catre Anania proorocul, inaintea ochilor preotilor si inaintea ochilor a tot poporul, ce statea in templul Domnului, si a zis Ieremia proorocul:
6. “Asa sa fie si sa faca aceasta Domnul! Implineasca Domnul cuvintele tale, pe care le-ai rostit tu pentru intoarcerea din Babilon a vaselor templului Domnului si a tuturor robilor la locul acesta.
7. Dar asculta cuvantul acesta pe care ti-l spun eu in auzul tau si in auzul a tot poporul:
8. Proorocii care au fost demult inaintea mea si inaintea ta au prevestit multor tari si regate puternice razboi, stramtorare si molima.
9. Cand insa vreun prooroc a prevestit pace, atunci numai asa a fost luat el ca prooroc, cu adevarat trimis de Domnul, daca s-a implinit cuvantul acelui prooroc”.
10. Iar proorocul Anania a luat jugul de pe grumazul lui Ieremia proorocul si l-a sfaramat;
11. Si a zis Anania inaintea ochilor a tot poporul cuvintele acestea: “Iata ce zice Domnul: Asa voi sfarama jugul lui Nabucodonosor, regele Babilonului, peste doi ani, luandu-l de pe grumazul tuturor popoarelor”. Si Ieremia s-a dus in drumul sau.
12. Dupa ce proorocul Anania a sfaramat jugul de pe grumazul proorocului Ieremia, a fost cuvantul Domnului catre Ieremia si i-a zis:
13. “Mergi si spune lui Anania: Asa zice Domnul: Tu ai sfaramat un jug de lemn si voi face in locul lui altui de fier,
14. Ca asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Jug de fier voi pune pe grumazul tuturor acestor popoare, ca sa munceasca ele la Nabucodonosor, regele Babilonului, si ca sa-i slujeasca, ba si fiarele campului le voi da lui!”
15. Si a mai zis proorocul Ieremia catre Anania proorocul: “Asculta, Anania: Domnul nu te-a trimis si tu dai poporului acestuia incredere in minciuna.
16. De aceea asa zice Domnul: Iata te voi arunca de pe fata pamantului; chiar in anul acesta vei muri, pentru ca ai grait impotriva Domnului”.
17. Si a murit Anania proorocul chiar in anul acela, in luna a saptea.

CAPITOLUL 29
Scrisoarea lui Ieremia catre cei din robie.

1. Iata cuvintele scrisorii pe care Ieremia proorocul a trimis-o din Ierusalim catre ramasita batranilor din robie, preotilor si proorocilor si catre tot poporul pe care Nabucodonosor i-a dus din Ierusalim la Babilon,
2. Dupa ce a iesit din Ierusalim regele Iehonia si regina si eunucii si capeteniile lui Iuda si ai Ierusalimului si lemnarii si fierarii,
3. Prin Eleasa, fiul lui Safan, si prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, pe care Sedechia, regele lui Iuda, i-a trimis la Babilon catre Nabucodonosor, regele Babilonului:
4. “Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, catre toti robii pe care i-am stramutat din Ierusalim la Babilon: Ziditi casa si traiti;
5. Faceti gradini si mancati roadele lor!
6. Luati femei si nasteti fii si fiice! Fiilor vostri luati-le sotii, iar pe fiicele voastre maritati-le, ca sa nasca fii si fiice, si sa nu va imputinati acolo, ci inmultiri-va!
7. Cautati binele tarii in care v-am dus robi si rugati-va Domnului pentru ea, ca de propasirea ei atarna si fericirea voastra!
8. Pentru ca asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Sa nu va lasati amagiti de proorocii vostri si de ghicitorii vostri care sunt in mijlocul vostru, si sa nu ascultati visele voastre, pe care le veti visa,
9. Caci va proorocesc minciuna si Eu nu i-am trimis, zice Domnul!
10. Pentru ca Domnul zice: Cand vi se vor implini in Babilon saptezeci de ani, atunci va voi cerceta si voi implini cuvantul Meu cel bun pentru voi, ca sa va intoarceti la locul acesta.
11. Pentru ca numai Eu stiu gandul ce-l am pentru voi, zice Domnul, gand bun, nu rau, ca sa va dau viitorul si nadejdea.
12. Si veti striga catre Mine si veti veni si va veti ruga Mie, si Eu va voi auzi;
13. Si Ma veti cauta si Ma veti gasi, daca Ma veti cauta cu toata inima voastra.
14. Si voi fi gasit de voi, zice Domnul, si va voi intoarce din robie si va voi strange din toate popoarele si din toate locurile, de pe unde v-am izgonit, zice Domnul, si va voi intoarce din locul de unde v-am dus.
15. Voi ziceti: “Domnul ne-a ridicat prooroci in Babilon”.
16. Asa zice Domnul de regele care sade pe tronul lui David si de tot poporul care traieste in cetatea aceasta si de fratii vostri care n-au fost dusi cu voi in robie.
17. Asa zice Domnul de acestia: Iata, voi trimite asupra lor sabie, foamete si ciuma si-i voi face ca smochinele cele stricate care, de rele ce sunt, nu se pot manca,
18. si-i voi urmari cu sabie, cu foamete si cu ciuma, si-i voi da spre chin in toate regatele pamantului, spre blestem si grozavie, spre ras si batjocura in fata tuturor popoarelor la care-i voi izgoni,
19. Pentru ca n-au ascultat cuvintele Mele, zice Domnul, desi le-am trimis dis-de-dimineata pe slujitorii Mei, proorocii; zice Domnul.
20. Iar voi toti cei ce sunteti in robie, pe care v-am trimis din Ierusalim la Babilon, ascultati cuvantul Domnului.
21. Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel despre Ahab, fiul lui Colaia si despre Sedechia, fiul lui Maaseia, care va proorocesc voua minciuna in numele Meu: pe acestia ii voi da in mainile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, si acela ii va omori inaintea ochilor vostri.
22. si se va obisnui dupa ei. printre toti robii lui Iuda din Babilon a se blestema astfel: “Sa-i faca Domnul cum a facut lui Sedechia si lui Ahab”, pe care i-a fript regele Babilonului pe jeratic,
23. Pentru ca au facut ticalosie in Israel: se desfranau cu femeile aproapelui lor si spuneau minciuni in numele Meu, ceea ce Eu nu le-am poruncit; Eu stiu acestea si sunt martor, zice Domnul.
24. Iar lui Semaia Nehelamitul spune-i:
25. Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Pentru ca ai trimis scrisori in numele tau catre tot poporul cel din Ierusalim si catre preotul Sofonie, fiul lui Maaseia, si catre toti preotii si ai scris:
26. “Domnul te-a pus preot in locul preotului Iehoiada, ca sa fii supraveghetor in templul Domnului peste tot omul nebun si peste tot omul ce prooroceste, si ca sa pui pe unul ca acesta in temnita si in catuse:
27. Pentru ce dar nu opresti pe Ieremia din Anatot de a mai prooroci acolo la voi?
28. Ca acesta si in Babilon a trimis sa mi se spuna: “Robia va fi lunga: ziditi case si locuiti in ele, saditi gradini si mancati roadele lor”.
29. Preotul Sofonie a citit aceasta scrisoare in auzul proorocului Ieremia,
30. Si cuvantul Domnului a fost catre Ieremia si a zis:
31. “Trimite la toti cei stramutati sa li se spuna: Asa zice Domnul de Semaia Nehelamitul: Pentru ca Semaia prooroceste la voi, dar Eu nu l-am trimis, si va da incredere intr-o minciuna,
32. De aceea asa zice Domnul: Iata Eu voi pedepsi pe Semaia Nehelamitul si neamul lui; nu va fi din el om care sa locuiasca in mijlocul poporului acestuia, iar el nu va vedea binele acela, pe care Eu il voi face poporului Meu, zice Domnul, pentru ca a grait impotriva Domnului”.

CAPITOLUL 30
Dumnezeu fagaduieste Iudeilor, prin gura profetului, intoarcerea din robie.

1. Cuvantul Domnului care a fost catre Ieremia:
2. “Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Scrie-ti intr-o carte toate cuvintele pe care ti le-am grait Eu,
3. Ca iata vin zile, zice Domnul cand voi intoarce din robie pe poporul Meu, pe Israel si pe Iuda, zice Domnul, si-i voi aduce iarasi in pamantul acela, pe care l-am dat parintilor lor, si-l vor stapani”.
4. Iata cuvintele acelea pe care le-a spus Domnul despre Israel si despre Iuda:
5. Asa a zis Domnul: “Glas de tulburare, glas de groaza auzim, ti nu glas de pace.
6. Intrebati si vedeti daca naste vreun barbat? De ce vad Eu pe toti barbatii cu mainile pe solduri, ca o femeie care naste, si fetele tuturor palide?
7. O, vai! Mare este ziua aceea! Asemenea ei n-a mai fost alta! Acela este timp de mare stramtorare pentru Iacov, dar el va fi izbavit din ea.
8. Si in ziua aceea, zice Domnul Savaot, voi sfarama jugul de pe grumazul lor si lanturile lor le voi rupe.
9. Si nu vor mai sluji strainilor, ci vor sluji Domnului Dumnezeului lor si lui David, regele lor, pe care il voi pune iarasi pe tron.
10. Si tu robul Meu Iacov, nu te teme, zice Domnul, nici nu te inspaimanta, Israele, ca iata Eu te voi scapa din tara cea departata si neamul tau il voi aduce din tara robiei tale. Si se va intoarce Iacov si va trai in pace si in liniste si nimeni nu-l va mai ingrozi.
11. Caci Eu sunt cu tine, zice Domnul, ca sa te izbavesc; voi pierde de fot toate popoarele, printre care te-am risipit pe tine, iar pe tine nu te voi pierde; te voi pedepsi dupa dreptate si nepedepsit nu te voi lasa,
12. Ca asa zice Domnul: Rana ta e de nevindecat si plaga ta e dureroasa.
13. Nimeni nu se ingrijeste de pricina ta, ca sa-ti vindece rana, si leac vindecator nu este pentru tine.
14. Toti prietenii tai te-au uitat si nu te mai cauta; ca Eu te-am lovit ca pe un vrajmas, cu pedeapsa cruda, pentru multimea faradelegilor tale, pentru ca se inmultisera pacatele tale.
15. De ce te plangi de rana ta? Durerea ta este de nevindecat? Dupa multimea faradelegilor tale ti-am facut aceasta, pentru ca se inmultisera pacatele tale.
16. Dar toti cei ce te mananca vor fi mancati si toti vrajmasii tai vor merge si ei toti in robie si toti jefuitorii tai vor fi jefuiti.
17. Si iti voi lega ranile si te voi vindeca, zice Domnul. Ca ei te numesc: “Cel izgonit”, “Sionul, de care nu mai intreaba nimeni!”
18. Asa zice Domnul: “Iata voi restatornici corturile lui Iacov si salasurile lui le voi milui; cetatea va fi zidita iar pe dealul sau si templul se va zidi ca mai inainte.
19. Se vor inalta din ele multumiri si glas de bucurie; ii voi inmulti si nu vor mai fi imputinati, ii voi incununa cu glorie si nu vor mai fi injositi.
20. Fiii lui Iacov vor fi ca mai inainte, adunarea lui va sta inaintea Mea si Eu voi pedepsi pe toti asupritorii lui.
21. Capetenia lui va fi din el si stapanul lui se va ridica din mijlocul lui; il voi apropia si se va apropia de Mine: ca cine va indrazni sa se apropie singur de Mine? - zice Domnul.
22. Voi veti fi poporul Meu, si Eu voi fi Dumnezeul vostru.
23. Iata vijelie salbatica vine de la Domnul, vijelie groaznica, si va cadea pe capul necredinciosilor.
24. Mania cea aprinsa a Domnului nu se va abate pana ce nu se va sfarsi si nu se va implini gandul inimii Lui. In zilele cele de apoi veti pricepe aceasta”.

CAPITOLUL 31
Proorocie privitoare la Mesia.

l. “In vremea aceea Eu voi fi Dumnezeul tuturor semintiilor lui Israel, iar ele vor fi poporul Meu”, zice Domnul.
2. Asa zice Domnul: “Poporul care a scapat de sabie a aflat mila in pustiu. Israel a ajuns la locul sau de odihna”.
3. Atunci mi S-a aratat Domnul din departare si mi-a zis: “Cu iubire vesnica te-am iubit si de aceea Mi-am intins spre tine bunavointa.
4. Din nou te voi pune in randuiala, fecioara lui Israel, din nou te voi infrumuseta cu timpanele tale si vei iesi la hora celor ce se veselesc;
S. Din nou vei lua viile de pe dealurile Samariei, si vierii care le vor lucra se vor folosi ei singuri de ele.
6. Ca va veni vremea cand strajile de pe muntele Efraim vor striga: “Sculati-va sa ne suim in Sion, la Domnul Dumnezeul nostru!”
7. Caci asa zice Domnul: “Strigati de bucurie pentru Iacov si strigati inaintea capeteniei popoarelor, vestiti; laudati si ziceti: Doamne, izbaveste pe poporul Tau, ramasita lui Israel!
8. Iata, ii voi aduce din tara cea de la miazanoapte si-i voi aduna de la marginile pamantului. Orbul si schiopul, cea insarcinata si cea care naste vor fi impreuna cu ei; se va intoarce aici mare multime.
9. Cu lacrimi au plecat si ii voi intoarce cu mangaiere, ii voi intoarce la izvoarele apelor pe cale neteda, pe care nu se vor poticni, ca Eu sunt parintele lui Israel si Efraim este intaiul Meu nascut”.
10. Ascultati, popoare, cuvantul Domnului, vestiti tarii departate si ziceti: Cel ce a imprastiat pe Israel, Acela il va aduna si-l va pazi, ca pastorul turma sa, ca va rascumpara Domnul pe Iacov,
11. Si-l va izbavi din mana celui ce a fost mai tare decat el.
12. Si vor veni si vor praznui pe inaltimile Sionului si vor curge bunatatile Domnului: grau si vin si untdelemn, miei si boi. Sufletul lor va fi ca o gradina bine-udata si ei nu vor mai tanji.
13. Atunci fecioara se va veseli la hora, tineri si batrani vor fi fericiti. Voi schimba intristarea lor in veselie si-i voi mangaia dupa intristarea lor si-i voi bucura.
14. Voi hrani sufletele preotilor cu grasime si poporul Meu se va satura din bunatatile Mele”, zice Domnul.
15. Asa zice Domnul: “Glas se aude in Rama, bocet si plangere amara. Rahila isi plange copiii si nu vrea sa se mangaie de copiii sai, pentru ca nu mai sunt”.
16. Asa zice Domnul: Infraneaza-ti glasul de la bocet si ochii de la lacrimi, ca vei avea plata pentru munca ta, zice Domnul, si ei se vor intoarce din tara dusmana;
17. Este nadejde pentru viitorul tau, zice Domnul, ca fiii tai se vor intoarce in hotarele lor.
18. Aud pe Efraim plangand si zicand: “Tu m-ai pedepsit si sunt pedepsit ca un junc neinvatat. Intoarce-ma si ma voi intoarce, ca Tu esti Domnul Dumnezeul meu!
19. Dupa ce m-am intors, m-am cait, si cand am luat cunostinta, m-am batut in piept; am fost rusinat si tulburat am fost, pentru ca am purtat ocara tineretii mele”.
20. Dar Efraim nu este feciorul Meu scump, un copil atat de alintat? Atunci cand vorbesc de el, totdeauna cu dragoste Mi-amintesc de el; pentru el Mi se misca inima si voi avea mila de el, zice Domnul.
21. Pune-ti semne pe linga drum, pune-ti stalpi, fii atenta la drum, la calea pe care te-ai dus; intoarce-te, fecioara lui Israel, intoarce-te in aceste cetati ale tale.
22. Pana cand vei rataci, fiica neascultatoare? Pentru ca Domnul va face pe pamant lucru nou: femeia va cauta pe barbatul ei.
23. Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: “De acum inainte, cand voi intoarce robia lor, vor grai in pamantul lui Iuda si in cetatile lui cuvintele acestea: “Locas al dreptatii si munte sfant, Domnul sa te binecuvanteze!”
24. Si se vor aseza in aceasta tara Iuda si toate cetatile lui, plugarii si cei ce umbla cu turmele.
25. Ca voi adapa sufletul obosit si voi satura toata inima amarata”.
26. Atunci m-am desteptat si am privit, si somnul meu a fost linistit.
27. “Iata vin zile, zice Domnul, cand voi semana in casa lui Israel si in casa lui Iuda o samanta de om si samanta de vite;
28. Precum am privegheat asupra lor ca sa-i smulg si sa-i zdrobesc, ca sa-i risipesc, sa-i vatam si sa-i pierd, asa voi priveghea asupra lor, ca sa-i zidesc si sa-i sadesc, zice Domnul.
29. In zilele acelea nu vor mai zice: “Parintii au mancat agurida si copiilor li s-au strepezit dintii”.
30. Ci fiecare va muri pentru faradelegea sa; cine va manca agurida, aceluia i se vor strepezi dintii.
31. Iata vin zile, zice Domnul, cand voi incheia cu casa lui Israel si cu casa lui Iuda legamant nou.
32. Insa nu ca legamantul pe care l-am incheiat cu parintii lor in ziua cand i-am luat de mana, ca sa-i scot din pamantul Egiptului. Acel legamant ei l-au calcat, desi Eu am ramas in legatura cu ei, zice Domnul.
33. Dar iata legamantul pe care-l voi incheia cu casa lui Israel, dupa zilele acela, zice Domnul: Voi pune legea Mea inauntrul lor si pe inimile lor voi scrie si le voi fi Dumnezeu, iar ei Imi vor fi popor.
34. Si nu se vor mai invata unul pe altul si frate pe frate, zicand: “Cunoasteti pe Domnul” ca toti de la sine Ma vor cunoaste, de la mic pana la mare, zice Domnul, pentru ca Eu voi ierta faradelegile lor si pacatele lor nu le voi mai pomeni”.
35. Asa zice Domnul, Cel ce a dat soarele ca sa lumineze ziua si a pus legi lunii si stelelor, ca sa lumineze noaptea; Cel ce tulbura marea, de-i mugesc valurile, si numele Lui este Domnul Savaot:
36. “Cand aceste legi vor inceta sa mai aiba putere inaintea Mea, zice Domnul, atunci si semintia lui Israel va inceta pentru totdeauna sa mai fie popor inaintea Mea.
37. Asa zice Domnul: Daca cerul poate fi masurat sus si temeliile pamantului cercetate jos, atunci si Eu voi lepada toata semintia lui Israel pentru toate cate au facut ei, zice Domnul.
38. Iata vin zile - zice Domnul cand cetatea se va zidi intru slava Domnului de la turnul Hananeel pana la Poarta Coltului,
39. Si funia de masurat pamantul va inainta de-a dreptul pana la muntele Gareb si se va intoarce spre Goa.
40. Si toata valea trupurilor moarte si a cenusii si tot campul pana la paraul Chedron, pana la coltul porcilor cailor, spre rasarit, vor fi locuri sfintite pentru Domnul si nu vor mai fi niciodata nici pustiite, nici nimicite”.

CAPITOLUL 32
Tarina cumparata de Ieremia.

l. Cuvantul care a fost de la Domnul catre Ieremia, in anul al zecelea al lui Sedechia, regele lui Iuda. Anul acesta era anul al optsprezecelea al lui Nabucodonosor.
2. Atunci ostirea regelui Babilonului inconjurase Ierusalimul si proorocul Ieremia era inchis in curtea temnitei, care se afla langa casa regelui lui Iuda.
3. Acolo il inchisese regele Sedechia. zicand: “De ce proorocesti si zici: Asa graieste Domnul: Iata, voi da cetatea in mainile regelui Babilonului, si acesta o va lua;
4. Sedechia, regele lui Iuda, nu va scapa din mainile Caldeilor, ci va fi dat fara indoiala in mainile regelui Babilonului si va grai cu el gura catre gura; ochii lui var vedea ochii aceluia,
S. Si acela va duce pe Sedechia la Babilon, unde va si sta el pana-l voi cerceta, zice Domnul. Daca va veti lupta cu Caldeii, nu veti avea izbanda!”
6. Atunci Ieremia a zis: “Asa a fost cuvantul Domnului catre mine:
7. Iata vine Hanameel, fiut lui Salum, unchiul tau, vine la tine ca sa-ii zica: “Cumpara pentru tine tarina mea cea din Anatot, pentru ca dupa dreptul de inrudire se cuvine sa o cumperi tu”.
8. si a venit la mine in curtea garzii Hanameel, fiul unchiului meu, dupa cuvantul Domnului, si mi-a zis: “Cumpara tarina mea cea din Anatot, din pamantul lui Veniamin, ca al tau este dreptul de mostenire si al tau este dreptul de rascumparare. Cumpar-o pentru tine!”
9. Atunci am cunoscut ca acesta fusese cuvantul Domnului si am cumparat de la Hanameel, fiul unchiului meu, tarina cea din Anatot si i-am cantarit sapte sicli de argint si zece arginti;
10. Apoi am scris zapisul si l-am intarit cu pecetea, am chemat la aceasta martori si am cantarit argintul cu cantarul.
11. Am luat atat zapisul de cumparare cel pecetluit dupa lege si randuiala, cat si pe cel deschis;
12. Si am dat acest zapis de cumparare lui Baruh, fiul lui Neria, fiul lui Maasia, in fata lui Hanameel, fiul unchiului meu, si in fata martorilor care iscalisera acest zapis de cumparare, si in fata tuturor Iudeilor, care se aflau in curtea garzii,
13. Si in fata tuturor am poruncit lui Baruh:
14. Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: “Ia zapisele acestea, - zapisul de cumparare care este pecetluit si zapisul acesta deschis - si le pune intr-un vas de lut, ca sa stea acolo zile multe.
15. Ca asa zice Domnul Savant, Dumnezeul lui Israel: Casele, tarinile si viile vor fi din nou cumparate in tara aceasta”.
16. Dand eu zapisul de cumparare lui Baruh, fiul lui Neria, m-am rugat Domnului si am zis:
17. “O, Doamne Dumnezeule, Tu ai facut cerul si pamantul cu puterea Ta cea mare si cu brat inalt si pentru Tine nimic nu este cu neputinta!
18. Tu arati mila la mii si pedepsesti faradelegile parintilor in sanul copiilor lor dupa ei; Tu esti Dumnezeu cel mare si puternic, al Carui nume este Domnul Savaot;
19. Cel mare in sfat si puternic in faptele Tale, ai Carui ochi sunt deschisi asupra tuturor cailor fiilor oamenilor, ca sa dai fiecaruia dupa caile lui si dupa roadele faptelor lui;
20. Tu ai savarsit semne si minuni in tara Egiptului si savarsesti si astazi in Israel si printre oameni,
21. Si ti-ai facut nume, ca si astazi, si ai scos pe poporul Tau Israel din pamantul Egiptului prin semne si minuni, cu mana tare si cu brat inalt, in groaza mare,
22. Si le-ai dat lor tara aceasta, in care curge lapte si miere, pe care o fagaduisesi cu juramant parintilor lor, ca le-o vei da;
23. Si ei au intrat si au pus stapanire pe ea, dar n-au ascultat glasul Tau ca sa se poarte dupa legea Ta si n-au facut ceea ce le-ai poruncit Tu sa faca. De aceea ai adus asupra lor toate aceste nenorociri.
24. Iata valurile de pamant se intind pana la cetate ca sa fie luata! Si cetatea prin sabie, foamete si ciuma se da in mainile Caldeilor, care lupta impotriva ei; ceea ce ai zis Tu, aceea se si implineste. Si Tu vezi aceasta.
25. Dar Tu, Doamne Dumnezeule, mi-ai zis: Cumpara-ti o tarina cu argint si cheama martori, tocmai cand cetatea se da in mainile Caldeilor”.
26. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ieremia si a zis:
27. “Iata, Eu sunt Domnul Dumnezeu a tot trupul! Este oare ceva cu neputinta la Mine?”
28. De aceea asa zice Domnul: “Iata voi da cetatea aceasta in mainile Caldeilor si in mainile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, si acesta o va lua.
29. Si vor intra Caldeii, care impresoara cetatea aceasta, vor da foc cetatii si o vor arde cu foc pe ea si casele pe ale caror acoperisuri s-au adus tamaieri lui Baal si jertfe cu turnare in cinstea dumnezeilor straini, ca sa Ma manie pe Mine.
30. Ca fiii lui Israel si fiii lui Iuda au facut numai rau inaintea ochilor Mei din tineretile lor; fiii lui Israel M-au maniat necontenit cu faptele mainilor lor, zice Domnul.
31. Cetatea aceasta, chiar din ziua zidirii sale si pana astazi, pare ca a fost facuta pentru mania Mea si pentru urgia Mea, ca s-o lepad de la fala Mea,
32. Din pricina raului fiilor lui Israel si al fiilor lui Iuda, pe care l-au facut pentru manierea Mea, ei si regii lor, capeteniile lor, preotii lor si proorocii lor, barbatii lui Iuda si locuitorii Ierusalimului.
23. Si Mi-au intors spatele, iar nu fata si, cand i-am invatat, dis-de-dimineata i-am invatat si ei n-au voit sa primeasca invatatura;
34. In templul asupra caruia s-a chemat numele Meu au pus uraciunile lor, intinandu-l.
35. Au facut locuri inalte lui Baal in valea fiilor lui Hinom, ca sa treaca prin foc pe fiii lor si pe fiicele lor in cinstea lui Moloh, ceea ce Eu nu le-am poruncit, si nici prin minte nu Mi-a trecut ca ei vor face aceasta uraciune, ducand in pacat pe Iuda”.
36. Si acum, asa vorbeste Domnul Dumnezeul lui Israel despre cetatea aceasta, de care ziceti: “Ea se va da in mainile regelui Babilonului prin sabie, foamete si boala ciumei”:
37. “Iata ii voi aduna din toate tarile, prin care i-am imprastiat in mania Mea si cu iutimea Mea si in marea Mea intaratare, si ii voi intoarce la locul acesta si le voi da viata fara de primejdie.
38. Ei vor fi poporul Meu si Eu le voi fi Dumnezeu.
39. Si le voi da o inima si o cale, ca sa se teama de Mine in toate zilele vietii, spre binele dar si spre binele copiilor lor dupa ei.
40. Voi incheia cu ei legamant vesnic, dupa care Eu nu Ma voi mai intoarce de la ei, ci le voi face bine si voi pune frica Mea in inima lor, ca ei sa nu se mai abata de la Mine.
41. Ma voi bucura sa le fac bine si-i voi sadi tare in pamantul acesta din toata inima Mea si din tot sufletul Meu”.
42. Ca asa zice Domnul: “Dupa cum am adus asupra poporului acestuia acest mare rau, asa voi aduce asupra lor tot binele pe care l-am rostit pentru ei.
43. Si vor cumpara tarina in tara aceasta, de care ziceti: “Aceasta este pustietate fara oameni si fara vite si este data in mana Caldeilor”.
44. Vor cumpara tarini pe argint si le vor scrie in zapis si-l vor pecetlui si vor chema martori; cumpara-vor tarine in pamantul lui Veniamin si in imprejurimile Ierusalimului, prin cetatile lui Iuda si prin cetatile din munti, prin cetatile din camp, prin cetatile de la miazazi, ca voi intoarce pe robii lor”, zice Domnul.

CAPITOLUL 33
Proorocie despre luarea Ierusalimului.

l. Fost-a cuvantul Domnului catre Ieremia a doua oara, cand era el tot inchis in curtea garzii, si a zis:
2. “Asa graieste Domnul, Cel ce a facut pamantul. Domnul Cel ce l-a zidit Si l-a intarit, al Carui nume este Domnul:
3. Striga catre Mine, ca Eu iti voi raspunde si iti voi arata lucruri mari si nepatrunse pe care tu nu le stii.
4. Ca asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel despre casele acestei cetati si despre casele regilor lui Iuda, care se strica pentru a fi facute intarituri impotriva impresurarii si sabiei
5. Caldeilor veniti sa lupte si sa le umple cu trupurile oamenilor, pe care-i lovesc cu mania Mea si cu urgia Mea si pentru ale caror faradelegi Mi-am ascuns fata de la cetatea aceasta.
6. Le voi lega ranile ca sa-i vindec si le voi descoperi belsug de pace si de adevar;
7. Voi intoarce aici pe robii lui Iuda si pe robii lui Israel si-i voi aseza ca la inceput;
8. Ii voi curati de necredinta lor, cu care au gresit ei inaintea Mea si le voi ierta toate faradelegile lor, cu care au pacatuit ei inaintea Mea si au cazut de la Mine.
9. Ierusalimul va fi pentru Mine nume de bucurie, lauda si cinste in fata tuturor popoarelor pamantului, care vor auzi de toate bunatatile ce i le voi face si se vor mira, se vor cutremura de toate binefacerile si de toata starea cea buna cu care-l voi invrednici”.
10. Asa zice Domnul: “In locul acesta de care voi ziceti ca este pustiu si lipsit de oameni si de vite, precum si in cetatile lui Iuda, si pe ulitele Ierusalimului, care sunt pustii, fara oameni, fara locuitori si fara vite,
11. Iar se va auzi glas de bucurie, glas de veselie, glas de mire si glas de mireasa, glasul celor ce zic: “Slaviti pe Domnul Savaot, ca bun este Domnul, ca in veac este mila Lui” si glasul celor ce aduc jertfa de multumire in templul Domnului; caci voi intoarce robii tarii acesteia la starea cea de altadata”, zice Domnul.
12. Asa zice Domnul Savaot: “In tara aceasta, care este pustie, fara locuitori si fara vite, si in toate cetatile ei iarasi vor fi locasuri de pastori, care-si vor odihni turmele lor.
13. In cetatile cele de munte, in cetatile cele de la ses si in cetatile cele de la miazazi, in pamantul lui Veniamin, in imprejurimile Ierusalimului si in cetatile lui Iuda, iarasi se vor perinda turme pe sub mina celui ce numara, zice Domnul.
14. Iata vin zilele cand voi implini acel cuvant bun pe care l-am rostit Eu pentru casa lui Israel si pentru casa lui Iuda, zice Domnul.
15. In zilele acelea si in vremea aceea voi ridica lui David Odrasla dreapta si aceea va face judecata si dreptate pe pamant.
16. In zilele acelea Iuda va fi izbavit si Ierusalimul va trai fara primejdie Si Odraslei aceleia I se va pune numele: “Domnul - dreptatea noastra”
17. Ca asa zice Domnul: “Nu va lipsi lui David barbat care sa sada pe scaunul casei lui Israel.
18. Si preotii-leviti nu vor avea lipsa de barbat care sa stea inaintea fetei Mele si sa aduca in toate zilele arderi de tot, sa aprinda tamaie si sa savarseasca jertfe”.
19. Si a mai fost cuvantul Domnului catre Ieremia, zicand:
20, “Asa zice Domnul: De poti strica legamantul Meu cel pentru ziua si legamantul Meu cel pentru noapte si sa faci ea ziua si noaptea sa nu mai vina ta vremea lor, atunci poate se va strica si legamantul Meu cel incheiat ou robul Meu David,
21. Ca sa nu mai aiba el fiu care sa domneasca pe scaunul lui; de asemenea si cel incheiat cu levitii-preoti, slujitorii Mei.
22. Precum e nenumarata ostirea cereasca si nenumarat nisipul marii, asa voi inmulti neamul lui David, robul Meu, si al levitilor celor ce-Mi slujesc Mie”.
23. Fost-a iarasi cuvantul Domnului catre Ieremia, zicand:
24. Nu vezi tu oare ca poporul acesta zice: “Domnul a lepadat cele doua semintii pe care le alesese El?” Si ei dispretuiesc poporul Meu, ca si cum acesta n-ar fi popor in ochii lor.
25. Asa zice Domnul: Daca legamantul Meu cel pentru ziua si pentru noapte si randuiala cerului si a pamantului nu le-am intarit Eu,
26. Atunci si neamul lui Iacov si al lui David, robul Meu, il voi lepada si nu voi mai lua stapanitori din neamul lui pentru semintia lui Avraam si a lui Isaac si a lui Iacov, caci voi aduce inapoi pe prinsii lor de razboi si-i voi milui”.

CAPITOLUL 34
Proorocie despre robia Babilonului.

1. Cuvantul care a fost de la Domnul catre Ieremia, cand Nabucodonosor, regele Babilonului, si toata ostirea lui si toate regatele pamantului, supuse sub mana lui, si toate popoarele au venit cu razboi impotriva Ierusalimului si impotriva tuturor cetatilor lui luda, zicand:
2. “Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Mergi si graieste lui Sedechia, regele lui Iuda, si-i spune: Asa zice Domnul: lata voi da cetatea aceasta in mainile regelui Babilonului, si acesta o va arde cu foc.
3. Nici tu nu vei scapa din mina lui, ci vei fi cu adevarat luat si dat in mainile lui; ochii tai vor vedea ochii regelui Babilonului si buzele lui vor grai buzelor tale si vei merge la Babilon.
4. Dar asculta cuvantul Domnului, Sedechia, rege al lui Iuda! Asa zice Domnul de tine: Nu vei muri de sabie, ci vei muri in pace.
5. Si precum s-a aprins tamaie pentru parintii tai si pentru ceilalti regi, care au fost inainte de tine, la inmormantarea lor, asa se va aprinde si pentru tine si te vor plange, zicand: “Vai, doamne!” Ca Eu am rostit cuvantul acesta”, zice Domnul.
6. Si a spus Ieremia proorocul toate cuvintele acestea lui Sedechia, regele lui Iuda, in Ierusalim.
7. In vremea aceea ostirea regelui Babilonului se razboia impotriva Ierusalimului si impotriva tuturor cetatilor lui Iuda, care mai ramasesera, si anume impotriva Lachisului si Azecai, deoarece din cetatile lui Iuda numai acestea mai ramasesera cetati intarite.
8. Cuvantul care a fost de la Domnul catre Ieremia, dupa ce regele Sedechia a incheiat legamant cu tot poporul ce era in Ierusalim,
9. Ca sa dea slobozenie, asa incat fiecare sa dea drumul robului sau si roabei sale, evreu si evreica, si ca nimeni sa nu mai tina in robie evreu, frate al sau.
10. Si s-au supus toti cei mari si tot poporul, care au incheiat legamantul, ca sa dea fiecare drumul robului sau si roabei sale, ca sa nu-i mai tina pe: viitor in robie, si au ascultat si s-au supus.
11. Dar dupa aceea, razgandindu-se, au inceput sa ia inapoi pe robii si pe roabele carora le dadusera drumul si-i silira sa le fie robi si roabe.
12. Dar a fost cuvantul Domnului catre Ieremia, caruia i s-a zis din partea Domnului:
13. “Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu am incheiat un legamant cu parintii vostri, cand i-am scos din pamantul Egiptului si din casa robiei, si am zis:
14. La sfarsitul anului al saptelea sa dea drumul fiecare din voi fratelui sau , evreu, care ti s-a vandut tie; sa-ti lucreze el sase ani, iar dupa aceea sa-i dai drumul sa fie slobod. Dar parintii vostri nu m-au ascultat si nu ti-au plecat urechea lor.
15. Acum voi v-ati intors si ati facut cum e drept in ochii Mei, dand fiecare slobozenie aproapelui sau, si ati incheiat inaintea Mea legamant in templul asupra caruia s-a chemat numele Meu.
16. Dar apoi v-ati razgandit si ati necinstit numele Meu si ati intors fiecare pe robul vostru si pe roaba voastra carora le daduserati drumul sa se duca unde le place, si-i siliti sa va fie robi si roabe.
17. De aceea, asa zice Domnul: Voi nu v-ati supus Mie, ca sa dati fiecare drumul aproapelui vostru; pentru aceea iata, Eu, zice Domnul, voi da libertate sabiei asupra voastra, ciumei si foametei si va voi face “pricina” de groaza pentru toate regatele pamantului.
18. Pe cei ce au calcat legamantul Meu si pe cei ce nu s-au tinut de cuvintele legamantului pe care l-am incheiat inaintea fetei Mele, despicand in doua vitelul si trecand printre cele doua bucati ale lui,
19. Pe cei mari ai lui Iuda si pe cei mari ai Ierusalimului, pe eunuci, pe preoti si pe tot poporul tarii, care au trecut printre bucatile vitelului despicat,
20. Ii voi da in mainile vrajmasilor si in mainile celor ce vor sa le ia viata, iar trupurile lor vor fi hrana pasarilor cerului si fiarelor pamantului.
21. Pe Sedechia, regele lui Iuda, si pe cei mari ai lui ii voi da in mainile vrajmasilor lor si in mainile celor ce vor sa le ia viata, in mainile ostirii regelui Babilonului, care s-a retras de la voi.
22. Iata Eu voi da porunca, zice Domnul, si-i voi intoarce la cetatea aceasta si vor navali asupra ei si o vor lua si o vor arde cu foc, si cetatile lui Iuda le vor face pustiu nelocuit”.

CAPITOLUL 35
Cei din casa Recabitilor nu voiesc sa bea vin.

1. Cuvantul care a fost de la Domnul catre Ieremia, in zilele lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:
2. “Mergi in casa Recabitilor si vorbeste cu ei si-i adu in templul Domnului, intr-o camara, si da-le sa bea vin”.
3. Atunci am luat eu pe Iaazania, fiul lui Ieremia, fiul lui Habatinia, pe fratii lui, pe toti fiii lui si toata casa Recabitilor
4. si i-am adus in templul Domnului, in camara fiilor lui Hanan, fiul lui Igdalia, omul lui Dumnezeu, care e langa camara dregatorilor, deasupra camerei lui Maaseia, fiul lui Salum, pazitorul pragului.
5. Apoi am pus inaintea fiilor casei Recabitilor cupe pline cu vin si pahare si le-am zis: “Beti vin!”
6. Dar ei au zis: “Noi nu bem vin, pentru ca Ionadab, fiul lui Recab, tatal nostru, ne-a dat porunca, zicand: Sa nu beli vin nici voi, nici fiii vostri in veac!
7. Nici case sa nu ziditi, nici seminte sa nu semanati, nici vii sa nu saditi, nici sa aveti, ci sa traiti in corturi in toate zilele vietii voastre, ca sa traiti vreme indelungata pe pamantul in care sunteti calatori.
8. Si noi am ascultat glasul lui Ionadab, fiul lui Recab, tatal nostru, intru toate cate ne-a poruncit el, ca sa nu bem vin in toate zilele noastre nici noi, nici femeile noastre, nici fiii nostri, nici fiicele noastre,
9. Si sa nu zidim case ca locuinte pentru noi si sa nu avem nici vii; nici tarini, nici semanaturi,
10. Ci sa traim in corturi. intru toate ascultam si facem toate cate ne-a poruncit Ionadab, stramosul nostru.
11. Cand insa a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, impotriva acestei tari, noi am zis: Hai sa intram in Ierusalim dinaintea ostirilor Caldeilor si a ostirilor Sirienilor! Si iata acum traim in Ierusalim”.
12. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ieremia si a zis:
13. “Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Mergi si spune barbatilor lui Iuda si locuitorilor Ierusalimului: Se poate oare sa nu luati voi invatatura din aceasta si sa nu ascultati cuvantul Meu?” - zice Domnul.
14. Cuvintele lui Ionadab, fiul lui Recab, pe care le-a spus fiilor sai de a nu bea vin, se implinesc, si ei nu beau pana in ziua de astazi, pentru ca se supun celor randuite de tatal lor; iar Eu necontenit v-am vorbit, v-am vorbit dis-de-dimineata si voi nu M-ati ascultat.
15. Trimis-am la voi pe toti proorocii, robii Mei, i-am trimis dis-de-dimineata si am zis: Sa se intoarca fiecare de la calea lui cea rea si sa va indreptati purtarile, sa nu mergeti dupa alti dumnezei, ca sa le slujiti, si veti trai in pamantul acesta pe care l-am dat voua si parintilor vostri; dar voi nu v-ati plecat urechea si nu M-ati ascultat.
16. Deoarece fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, implinesc porunca pe care le-a dat-o tatal lor, iar poporul Meu nu Ma asculta,
17. De aceea asa zice Domnul Dumnezeu Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iata Eu voi aduce asupra lui Iuda si a tuturor locuitorilor Ierusalimului tot raul acela pe care l-am rostit asupra lor, pentru ca Eu le-am vorbit si ei n-au ascultat, i-am chemat si ei n-au raspuns”.
18. Iar casei Recabitilor, Ieremia i-a grait: “Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Pentru ca voi ati ascultat porunca lui Ionadab, tatal vostru, si paziti toate poruncile lui si in toate faceti cum v-a poruncit el,
19. De aceea, asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Nu va lipsi lui Ionadab, fiul lui Recab, barbatul care sa stea inaintea felei Mele in toate zilele”.

CAPITOLUL 36
Cartea lui Ieremia, arsa in foc de Ioiachim.

l. In anul al patrulea al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, a fost de la Domnul catre Ieremia cuvantul acesta:
2. “Ia-ti un sul de hartie si scrie pe el toate cuvintele pe care ti le-am grait Eu despre Israel, despre Iuda si despre toate popoarele, din ziua de cand am inceput a-ti grai, din zilele lui Iosia si pana in ziua de astazi;
3. Ca poate va auzi casa lui Iuda tot raul ce Mi-am pus in gand sa i-l fac, ca sa se intoarca fiecare de la calea sa cea rea, pentru ca Eu sa le iert nedreptatile lor si pacatele lor”.
4. Atunci a chemat Ieremia pe Baruh, fiul lui Neria, si dupa spusa lui Ieremia a scris Baruh pe hartia sulului toate cuvintele Domnului pe care le graise El aceluia.
5. Si a poruncit Ieremia lui Baruh si a zis: “Eu sunt inchis si nu ma pot duce in templul Domnului.
6. Deci, du-te tu si cuvintele Domnului din gura mea scrise de tine in sul, citeste-le in templul Domnului, in ziua postului, in auzul poporului; citeste-le de asemenea si in auzul tuturor acelora din Iuda, care sunt veniti de prin toate cetatile;
7. Poate vor inalta ruga smerita inaintea fetei Domnului si se va intoarce fiecare de la calea sa cea rea, caci mare este mania si supararea pe care a aratat-o Domnul asupra poporului acestuia”.
8. Si a facut Baruh, fiul lui Neria, tot ce i-a poruncit Ieremia, citind in templul Domnului cuvintele Domnului cele scrise in sul.
9. In anul al cincilea al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, in luna a opta, a vestit post inaintea fetei Domnului pentru tot poporul din Ierusalim si pentru tot poporul care venise la Ierusalim de prin orasele lui Iuda.
10. si cuvintele lui Ieremia, cele scrise in sul, le-a citit Baruh in templul Domnului, in camera lui Ghemaria, fiul lui Safan, scriitorul, in curtea de sus, la intrarea de la poarta cea noua a templului Domnului, in auzul poporului.
11. Iar Miheia, fiul lui Ghemaria, fiul lui Safan, a auzit toate cuvintele Domnului cele scrise in sul.
12. Si s-a coborat in casa regelui, in camera secretarului regelui si iata acolo stateau toti dregatorii: Elisama, secretarul regelui, Delaia, fiul lui Semaia, Elnatan, fiul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Safan, Sedechia, fiul lui Hanania si toti ceilalti dregatori.
13. Si le-a povestit acestora Miheia toate cuvintele ce le auzise, cand a citit Baruh cartea in auzul poporului.
14. Atunci dregatorii au trimis la Baruh pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Selemia, fiul lui Cusi, ca sa-i spuna: “Cartea pe care tu ai citit-o in auzul poporului, sa o iei in mana ta si sa vii”.
15. Atunci Baruh, fiul lui Neria, a luat cartea in mana sa si a venit la ei. Iar ei i-au zis: “Sezi si ne citeste in auz!” Si a citit Baruh in auzul lor.
16. Iar daca au ascultat ei toate cuvintele, s-au uitat cu groaza unii la altii si au zis catre Baruh: “Vom spune numaidecat regelui toate cuvintele acestea!”
17. Si apoi au intrebat pe Baruh: “Spune-ne insa cum ai scris tu din gura lui toate cuvintele acestea?”
18. Si Baruh le-a spus: “El mia rostit cu gura sa toate cuvintele acestea, iar eu le-am scris cu cerneala in sulul acesta”.
19. Atunci au zis dregatorii catre Baruh: “Du-te si te ascunde si tu si Ieremia, ca nimeni sa nu stie unde sunteti!”
20. Apoi ei s-au dus la rege in palat, iar cartea au lasat-o in odaia lui Elisama, secretarul regelui, si au spus in auzul regelui toate cuvintele acestea.
21. Si a trimis regele pe Iehudi sa aduca indata cartea, si acesta a luat-o din camera lui Elisama, secretarul regelui; si a citit-o Iehudi in auzul regelui si in auzul tuturor dregatorilor care stateau langa rege.
22. In vremea aceea, in luna a noua, regele sedea in palatul de iarna si inaintea lui ardea o tava cu jeratic.
23. Dupa ce a citit Iehudi trei sau patru coloane, regele a taiat cu cutitasul secretarului cartea si a aruncat-o in focul de pe tava, nimicind-o toata.
24. Si nu s-au temut, nici si-au sfasiat hainele lor, nici regele, nici toti slujitorii lui, care au auzit toate cuvintele acestea.
25. Desi Elnatan, Delaia si Ghemaria au rugat pe rege sa nu arda cartea, el insa nu i-a ascultat.
26. Si a poruncit regele lui Ierahmeel, fiul regelui, si lui Seraia, fiul lui Azirel, si lui Selemia, fiul lui Abdeel, sa prinda pe scriitorul Baruh si pe Ieremia proorocul. Dar Domnul i-a ascuns.
27. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ieremia, dupa ce regele a ars cartea si cuvintele pe care Baruh le scrisese din gura lui Ieremia, si i-a zis:
28. “Ia-ti alt sul de hartie si scrie in el toate cuvintele de mai inainte, care au fost in celalalt sul, pe care l-a ars Ioiachim, regele lui Iuda, iar regelui lui Iuda, Ioiachim, sa-i spui:
29. Asa zice Domnul: Tu ai ars cartea aceasta, zicand: Pentru ce ai scris in ea: Va veni indata regele Babilonului si va pustii tara aceasta si va pierde oamenii si dobitoacele din ea?
30. De aceea, asa zice Domnul despre Ioiachim, regele lui Iuda: Nu va mai fi din el urmas care sa sada pe scaunul lui David; trupul lui va fi aruncat in arsita zilei si in frigul noptii
31. Si-l voi pedepsi pe el si neamul lui si slugile lui pentru nedreptatea lor; voi aduce asupra lor si asupra locuitorilor Ierusalimului si asupra oamenilor lui Iuda tot raul pe care l-am rostit asupra lor si ei n-au ascultat”.
32. Si a luat Ieremia alt sul de hartie si l-a dat lui Baruh scriitorul, fiul lui Neria, si acesta a scris in el, din gura lui Ieremia, toate cuvintele din sulul ce-l aruncase in foc Ioiachim, regele lui Iuda, si a mai adaugat la ele multe cuvinte asemenea acelora.

CAPITOLUL 37
Sedechia inchide pe Ieremia in temnita.

l. In locul lui Iehonia, fiul lui Ioiachim, a fost facut rege Sedechia, fiul lui Iosia, pe care Nabucodonosor, regele Babilonului, l-a pus rege in tara lui Iuda.
2. Dar nici el, nici slujitorii lui si nici poporul tarii n-au ascultat cuvintele Domnului, cele graite prin proorocul Ieremia.
3. Regele Sedechia a trimis pe Iucal, fiul lui Selemia, si pe Sofonie preotul, fiul lui Maaseia, la Ieremia proorocul, ca sa-i zica: “Roaga-te pentru noi Domnului Dumnezeului nostru!”
4. Caci pe atunci Ieremia intra si umbla inca slobod prin popor, pentru ca nu-l aruncasera inca in inchisoare.
S. Ostirea lui Faraon a iesit din Egipt, iar Caldeii, care impresurasera Ierusalimul, auzind vestea aceasta, s-au retras de la Ierusalim.
6. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ieremia proorocul si a zis:
7. “Asa graieste Domnul, Dumnezeul lui Israel: Regelui lui Iuda, care v-a trimis la Mine sa Ma intrebati, asa sa-i spuneti: Iata, ostirea lui Faraon care v-a veni in ajutor se va intoarce in tara sa, in Egipt,
8. Iar Caldeii vor veni din nou si vor lupta impotriva cetatii acesteia, o vor lua si o vor arde cu foc.
9. Asa zice Domnul: Nu va inselati pe voi insiva, zicand: “Fara indoiala se vor duce de la noi Caldeii” ca nu se vor duce.
10. Chiar daca ati, sfarama cu totul ostirea Caldeilor, care lupta impotriva voastra, si ar ramane la ei numai raniti, apoi si aceia s-ar ridica fiecare din cortul sau si ar arde cetatea aceasta cu foc”.
11. In vremea cand ostirea Caldeilor s-a retras de la Ierusalim din pricina ostirii egiptene,
12. Ieremia a plecat din Ierusalim, ca sa se duca in tara lui. Veniamin, sa descurce niste treburi de mostenire cu cei de acolo.
13, Dar cand se afla el la poarta lui Veniamin, capetenia garzii, care era acolo si care se numea Ireia, fiul lui Selemia, fiul lui Hanania, a prins pe Ieremia proorocul si i-a zis: “Tu vrei sa fugi la Caldei!”
14. “Aceasta este minciuna; eu nu vreau sa fug la Caldei”, a zis Ieremia. Dar fara sa-l asculte, Ireia l-a arestat pe Ieremia si l-a dus la dregatori.
15. Si s-au maniat dregatorii pe Ieremia, l-au batut si l-au inchis in temnita, in casa lui Ionatan scriitorul, pentru ca o facusera temnita.
16. Si dupa ce a intrat Ieremia in temnita, in beci, si a stat acolo Ieremia zile multe,
17. Regele Sedechia a trimis si i-a adus. Si l-a intrebat regele in casa sa in taina si i-a zis: “N-ai oare cuvant de la Domnul?” Iar Ieremia a zis: “Ba am!” Si a adaugat: “Tu vei fi dat in mainile regelui Babilonului!”
18. Si a mai zis Ieremia catre regele Sedechia: “Cu ce am gresit eu inaintea ta, inaintea slujitorilor tai si inaintea poporului acestuia, de m-ati bagat in temnita?
19. Si unde sunt proorocii vostri care v-au proorocit si au zis: “Regele Babilonului nu va veni impotriva voastra si impotriva pamantului acestuia?”
20. Si acum asculta, domnul meu rege, sa aiba trecere cererea mea inaintea ta si sa nu ma mai intorc in casa lui Ionatan scriitorul, ca sa nu mor acolo”.
21. Si a dat regele Sedechia porunca sa inchida pe Ieremia in curtea temnitei si i s-a dat cate o bucata de paine pe zi din ulita pitarilor, pana s-a ispravit painea in cetate. Si asa a ramas Ieremia in curtea temnitei.

CAPITOLUL 38
Ieremia aruncat si scos din groapa.

1. Si Sefatia, fiul lui Matan, si Ghedalia, fiul lui Pashor, Iucal, fiul lui Selemia si Pashurr, fiul lui Malchia, au auzit cuvintele pe care le-a rostit Ieremia catre tot poporul, zicand:
2. “Asa zice Domnul: Cine va ramane in aceasta cetate va muri de sabie, de foame si de boala ciumei; iar cel ce se va duce la Caldei va trai, va avea ca prada viata lui si va ramane viu. ”
3: Asa zice Domnul: Cetatea aceasta va fi data fara indoiala in mainile ostirilor regelui Babilonului, si o vor lua”.
4. Atunci capeteniile au zis catre rege: “Omul acesta sa fie dat mortii, pentru ca el descurajeaza pe luptatorii care au ramas in cetatea aceasta si pe tot poporul, spunandu-le asemenea cuvinte. Caci omul acesta nu doreste propasirea poporului sau, ci nenorocirea”.
5. Iar regele Sedechia a zis: “Iata e in mainile voastre, caci regele nu poate sa faca nimic impotriva voastra”.
6. Atunci au luat pe Ieremia si l-au aruncat in groapa lui Malchia, fiul regelui, care era in curtea temnitii, coborandu-l in ea cu funii. in groapa aceea nu era apa, ci numai noroi si s-a afundat Ieremia in noroi.
7. Ebed-Melec, Etiopianul, unul din eunucii care se aflau in casa regelui, auzind ca Ieremia a fost aruncat in groapa - regele atunci sedea la poarta lui Veniamin -
8. A iesit din palatul regal si a zis catre rege:
9. “Domnul meu rege, rau au facut oamenii acestia care s-au purtat asa cu Ieremia proorocul, pe care l-au aruncat in groapa. El va muri acolo de foame, pentru ca nu mai este paine in cetate”.
10. Atunci regele a dat porunca lui Ebed-Melec, Etiopianul, zicand: “Ia de aici treizeci de oameni si scoate pe Ieremia proorocul din groapa, pana nu moare”.
11. Si a luat Ebed-Melec cu sine oamenii si a intrat in palatul regal, in vesmantarie, si a luat de acolo bucati de haine vechi si rupturi si le-a dat drumul cu franghia in groapa la Ieremia.
12. Si a zis Ebed-Melec, Etiopianul, catre Ieremia: “Pune aceste carpe si rupturi vechi, ce ti s-au aruncat, la subsuorile tale, sub franghie”; si a facut Ieremia asa.
13. Si au tras pe Ieremia din groapa; si a ramas Ieremia in curtea temnitii.
14. Atunci regele Sedechia a trimis si a chemat pe Ieremia proorocul la sine, la usa a treia a templului Domnului; si a zis regele catre Ieremia: “Am sa te intreb ceva, dar sa nu ascunzi nimic de mine”.
15. Iar Ieremia a zis catre Sedechia: “Daca-ti voi descoperi, nu ma vei da oare mortii? Si de-ti voi da sfat, il vei asculta tu oare?”
16. Zis-a regele Sedechia catre Ieremia: “Viu este Domnul, Care ne-a dat aceasta viata, nu te voi da la moarte, nici in mainile acestor oameni, care vor sa-ti ia viata, nu te voi da”.
17. Atunci a zis Ieremia catre Sedechia: “Asa zice Domnul Dumnezeul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Daca tu vei iesi la capeteniile regelui Babilonului, vei scapa cu viata si cetatea aceasta nu va fi arsa cu foc si vei trai si tu si casa ta;
18. Iar de nu vei iesi la capeteniile regelui Babilonului, cetatea aceasta va fi data in mainile Caldeilor, care o vor arde cu foc, si nici tu nu vei scapa din mainile lor”.
19. Iar regele Sedechia a zis catre Ieremia: “Ma tem de Iudeii care au trecut la Caldei, ca nu cumva sa nu fiu dat de Caldei pe mana lor si ca nu cumva aceia sa-si bata, joc de mine”.
20. Zis-a Ieremia: “Nu te vor da! Asculta glasul Domnului in cele ce-ti graiesc eu si bine-ti va fi si sufletul tau va fi viu.
21. Iar daca tu nu vei vrea sa iesi, atunci iata cuvantul pe care mi l-a descoperit Domnul:
22. Toate femeile care au ramas in casa regelui lui Iuda var fi duse la capeteniile regelui Babilonului si acelea vor zice: Te-au amagit si te-au inselat bunii tai prieteni; piciorul tau s-a afundat in noroi si acestia au fugit de tine;
23. Si toate femeile tale si copiii tai vor fi dati Caldeilor si nici tu nu vei scapa din mainile lor, caci vei fi prins de mana regelui Babilonului si aceasta cetate va fi arsa”.
24. Zis-e Sedechia catre Ieremia: “Nimeni nu trebuie sa stie cuvintele acestea si atunci tu nu vei muri.
25. Iar de vor auzi capeteniile ca eu am grait cu tine si de vor veni la tine si-ti vor zice: “Spune-ne ce ai vorbit cu regele? Nu ascunde de noi si nu te vom da la moarte! Si ce ti-e vorbit regele?”
26. Atunci sa le spui: Am prezentat inaintea regelui cererea mea, ca sa nu ma trimita inapoi in casa lui Ionatan si sa mor acolo”.
27. Atunci au venit toti dregatorii la Ieremia si l-au intrebat, iar el le-a raspuns intocmai cum ii poruncise regele, si aceia, tacand, l-au lasat, pentru ca n-au aflat nimic.
28. Si a ramas Ieremia in curtea temnitii pana in ziua in care a fost luat Ierusalimul, caci Ierusalimul a fost luat.

CAPITOLUL 39
Cucerirea Ierusalimului

1. In anul al noualea al lui Sedechia, regele lui Iuda, in luna a zecea, Nabucodonosor, regele Babilonului, a venit cu toata ostirea sa la Ierusalim si l-a impresurat.
2. Iar in anul al unsprezecelea al lui Sedechia, in luna a patra, in ziua a noua a lunii acesteia, cetatea a fost luata.
3. Si au intrat in ea si s-au asezat la portile de la mijloc toate capeteniile regelui Babilonului: Nergal-Sareter, Samgar-Nebu, Sarsehim, capetenia eunucilor, Nergal-Sareter, capetenia vrajitorilor, si toate celelalte capetenii ale regelui Babilonului.
4. Cand Sedechia, regele lui Iuda, si toti oamenii de oaste i-au vazut, au fugit si au iesit noaptea din cetate prin gradina regelui, pe poarta dintre cele doua ziduri, si au apucat pe calea sesului.
5. Dar ostirea Caldeilor a alergat dupa ei si a ajuns pe Sedechia in sesul Ierihonului, l-au prins si l-au dus la Nabucodonosor, regele Babilonului, la Ribla, in tara Hamat, unde acesta a rostit judecata asupra lui.
6. Atunci regele Babilonului a junghiat pe fiii lui Sedechia in Ribla, inaintea ochilor acestuia, si pe toti dregatorii lui Iuda i-a junghiat regele Babilonului.
7. Iar lui Sedechia i-a scos ochii si l-a pus in catuse, ca sa-l duca la Babilon.
8. Casa regelui si casele poporului le-au ars Caldeii cu foc, iar zidurile Ierusalimului le-au daramat.
9. Restul poporului, care ramasese in cetate, pe fugarii, care trecusera la el si pe celalalt popor ce mai ramasese, Nebuzaradan, capetenia garzii regelui, i-a dus robi in Babilon.
10. Pe cei saraci din popor, care nu aveau nimic, Nebuzaradan, capetenia garzii, i-a lasat in pamantul lui Iuda si tot atunci le-a dat viile si tarinile.
11. Iar cu privire la Ieremia, Nabucodonosor, regele Babilonului, a dat lui Nebuzaradan, capetenia garzii, porunca aceasta:
12. “Ia-l si sa ai purtare de grija pentru el; sa nu-i faci nici un rau, ci sa te porti cu el asa cum iti va zice el!”
13. Nebuzaradan, capetenia garzii, Nebuzaradan, capetenia eunucilor, Nergal-Sareter, capetenia vrajitorilor, si toate capeteniile regelui Babilonului
14. Au trimis si au luat pe Ieremia din curtea temnitii si l-au incredintat lui Godolia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, ca sa-l duca acasa. Asa a ramas el sa locuiasca in mijlocul poporului.
15. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ieremia, pe cand era el inca tinut in curtea temnitii, si i-a zis:
16. “Mergi si spune lui Ebed-Melec, Etiopianul: Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iata, Eu voi implini cuvintele Mele despre cetatea aceasta spre raul, iar nu spre binele ei, si se vor implini ele in ziua aceea inaintea ochilor tai.
17. Dar pe tine te voi izbavi, zice Domnul, si nu vei fi dat in mainile oamenilor de care te temi.
18. Te voi izbavi si nu vei cadea in sabie; sufletul tau va ramane la tine ca si cand ai fi dobandit o prada, pentru ca tu ti-ai pus nadejdea in Mine”, zice Domnul.

CAPITOLUL 40
Ieremia lasat slobod.

l. Cuvantul care a fost de la Domnul catre Ieremia, dupa ce Nebuzaradan, capetenia garzii, i-a dat drumul din Rama, unde fusese gasit ferecat in lanturi in mijlocul celorlalti robi ai Ierusalimului si ai lui Iuda, care au fost stramutati la Babilon.
2. Atunci a luat capetenia garzii pe Ieremia si i-a zis: “Domnul Dumnezeul tau a rostit aceasta nenorocire asupra locului acestuia,
3. Si acum a adus-o peste el si a facut ceea ce zisese, pentru ca ati pacatuit inaintea Domnului si n-ati ascultat glasul Lui, de aceea v-a si ajuns pe voi aceasta.
4. Deci, iata eu iti dau drumul din lanturile ce le ai la maini! De vrei sa mergi cu mine la Babilon, vino, si eu voi avea grija de tine, iar de nu ai placere sa mergi cu mine la Babilon, ramai. Iata, toata tara e inaintea ta, unde vrei Si unde-ti place, acolo du-te!”
5. Inainte de a iesi el, Nebuzaradan i-a zis: “Du-te la Godolia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, pe care regele Babilonului l-a pus capetenie peste cetatea Ierusalimului, si ramai cu dansul in mijlocul poporului; sau du-te unde-ti place tie sa te duci!” Si capetenia garzii i-a dat merinde si daruri si l-a slobozit.
6. Deci a venit Ieremia la Godolia, fiul lui Ahicam, la Mitpa, si a trait cu el in mijlocul poporului care ramasese in tara.
7. Auzind toate capeteniile ostirilor, care erau in camp cu oamenii lor, ca regele Babilonului i pus pe Godolia, fiul lui Ahicam, capetenie peste tara si i-a incredintat lui barbatii, femeile si copiii si pe aceia din saracii tarii, care n-au fost stramutati la Babilon,
8. Au venit la Godolia, in Mitpa, Ismael, fiul lui Netania, Iohanan si Ionatan, fiii lui Carea, Seraia, fiul lui Tanhumet, si fiii lui Efai Netofitul si Iezania, fiul lui Maacat, ei si oamenii lor.
9. Iar Godolia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, li s-a jurat lor si oamenilor lor, zicand: “Nu va temeti a sluji Caldeilor; ramaneti in tara, slujiti regelui Babilonului si va va fi bine.
10. Iar eu voi ramane in Mitpa, ca sa mijlocesc inaintea Caldeilor, care vor veni la noi. Voi insa strangeti vinul si fructele verii si untdelemnul si le puneti in vasele voastre si traiti in cetatile voastre, in care va aflati”.
11. De asemenea si toti Iudeii care se aflau in Moab, la Amoniti, in Idumeea si prin toate tarile, au auzit ca regele Babilonului a lasat o parte din Iudei si a pus peste ei pe Godolia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan.
12. Si s-au intors toti acesti Iudei de prin toate locurile pe unde fusesera imprastiati si au venit in pamantul lui Iuda, la Godolia, in Mitpa, si au adunat vin si fructe multe foarte.
13. Iar Iohanan, fiul lui Carea, si toate capeteniile ostirii, care erau in camp, au venit la Godolia, in Mitpa, si au zis catre dansul:
14. “Stii tu oare ca Baalis, regele Amonitilor, a trimis pe Ismael, fiul lui Netania, ca sa te ucida?” Dar Godolia, fiul lui Ahicam, nu i-a crezut.
15. Atunci Iohanan, fiul lui Carea, a spus lui Godolia in taina, la Mitpa: “Da-mi voie sa ma duc sa ucid pe Ismael, fiul lui Netania, si nimeni nu va afla. De ce sa-l lasi sa te ucida el pe tine si sa se risipeasca toti cei din Iuda, care s-au adunat la tine si sa piara ramasita lui Iuda?”
16. Insa Godolia, fiul lui Ahicam, a zis catre Iohanan, fiul lui Carea: “Sa nu faci aceasta, caci tu graiesti neadevar despre Ismael!”

CAPITOLUL 41
Uciderea lui Godolia.

1. Prin luna a saptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elisama, din neam regesc, a venit cu dregatorii regelui si cu zece oameni la Godolia, fiul lui Ahicam, in Mitpa, si au mancat acolo paine impreuna.
2. Apoi s-a sculat Ismael, fiul lui Netania, si cei zece oameni care erau cu el, si au lovit cu sabia pe Godolia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, si au ucis pe acela pe care regele Babilonului il pusese capetenie peste tara.
3. De asemenea a ucis Ismael si pe toti Iudeii care erau cu Godolia, in Mitpa, precum si pe Caldeii osteni care se aflau acolo.
4. Iar a doua zi dupa uciderea lui Godolia, pe cand nu stia nimeni de aceasta,
5. Au venit din Sihem, din Silo si din Samaria optzeci de oameni cu barbile rase si cu hainele sfasiate si cu taieturi pe trup, aducand daruri si tamaie in mainile lor pentru jertfa in templul Domnului.
6. Iar Ismael, fiul lui Netania, din Mitpa, a iesit intru intampinarea lor; si mergand el plangand, s-a intalnit cu ei si le-a zis: “Duceti-va la Godolia, fiul lui Ahicam”.
7. Si dupa ce au ajuns ei in mijlocul cetatii, Ismael, fiul lui Netania, i-a ucis si i-a aruncat intr-o groapa, ajutat de oamenii care erau cu el.
8. Dar s-au gasit printre acestia zece oameni care au zis lui Ismael: “Nu ne ucide, caci noi avem agoniseli de grau, de orz, de untdelemn si de miere, ascunse la camp”. Si el s-a oprit si nu i-a omorat pe aceia impreuna cu ceilalti frati ai lor.
9. Groapa insa in care a aruncat Ismael toate trupurile oamenilor, pe care el i-a ucis pentru Godolia, era chiar aceea pe care o facuse regele Asa, temandu-se de Baesa, regele lui Israel. Pe aceasta a umplut-o Ismael, fiul lui Netania, cu cei ucisi.
10. Apoi Ismael a luat c, prizonieri tot restul de popor, ce era in Mitpa, pe fiicele regelui si tot poporul ce mai ramasese in Mitpa, pe care Nebuzaradan, capetenia garzii, il incredintase lui Godolia, fiul lui Ahicam; si luandu-i pe acestia, Ismael, fiul lui Netania, s-a indreptat spre fiii lui Amon.
11. Dar cand Iohanan, fiul lui Carea, si toti capitanii ostirii, care erau cu el, au auzit de nelegiuirile ce savarsise Ismael, fiul lui Netania, au luat toti oamenii lor si s-au dus sa se bata cu Ismael, fiul lui Netania,
12. Si I-au ajuns la iazul cel mare din Gabaon.
13. Cand tot poporul ce era cu Ismael a vazut pe Iohanan, fiul lui Carea, si pe toate capeteniile ostirii care erau cu dansul, s-au bucurat.
14. Si s-a intors tot poporul pe care Ismael il ducea in robie din Mitpa si, plecand, s-a dus la Iohanan, fiul lui Carea,
15. Iar Ismael, fiul lui Netania, a fugit de Iohanan cu opt oameni si s-a dus la fiii lui Amon.
16. Atunci Iohanan, fiul lui Carea, si toate capeteniile ostirii, care erau cu el, au luat din Mitpa tot poporul ce ramasese si pe care el il scapase de Ismael, fiul lui Netania, dupa ce acesta ucisese pe Godolia, fiul lui Ahicam - barbatii, ostenii, femeile, copiii si eunucii pe care ii scosese din Gabaon,
17. Si s-a dus si s-a oprit in satul Chimham, langa Betleem,
18. Ca apoi sa plece in Egipt de frica Caldeilor, caci se temea de ei, pentru ca Ismael, fiul lui Netania, ucisese pe Godolia, fiul lui Ahicam, pe care regele Babilonului il pusese capetenie peste tara.

CAPITOLUL 42
Ieremia se roaga lui Dumnezeu.

1. Atunci toate capeteniile ostirii si Iohanan, fiul lui Carea, si Azaria, fiul lui Hosaia, si tot poporul, de la mic pana la mare, au venit si au zis catre Ieremia proorocul:
2. “Sa aiba primire rugamintea noastra inaintea ta! Roaga-te Domnului Dumnezeului tau pentru noi, pentru toti care au ramas, ca din multi, putini au ramas, cum ne vezi cu ochii tai;
3. Roaga-te ca Domnul Dumnezeul tau sa ne arate calea pe care sa mergem si ce sa facem”.
4. Zis-a catre ei Ieremia proorocul: “Ascult si iata ma voi ruga Domnului Dumnezeului vostru, dupa cuvantul vostru, si tot ce va va raspunde Domnul va voi spune si nu voi ascunde de voi nici un cuvant”.
5. Iar ei au zis catre Ieremia: “Domnul sa fie martor impotriva noastra, credincios si adevarat, daca nu vom face intocmai dupa cuvantul pe care Domnul Dumnezeul tau ti-l va fi trimis pentru noi.
6. Fie bine, fie rau, noi vom asculta de glasul Domnului Dumnezeului nostru, catre Care te trimitem, ca sa fim fericiti ascultand de glasul Domnului Dumnezeului nostru”.
7. Dupa trecerea a zece zile, a fost cuvantul Domnului catre Ieremia.
8. Si a chemat acesta la el pe Iohanan, fiul lui Carea, si pe toate capeteniile ostirii, care erau cu el, si tot poporul, de la mic pana la mare, si le-a zis:
9. “Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel catre Care m-ati trimis, ca sa aduc inaintea Lui rugamintea voastra:
10. De veti ramane in tara aceasta, Eu va voi zidi si nu va voi mai darama, va voi sadi si nu va voi mai smulge, caci Imi pare rau de raul pe care vi l-am facut.
11. Nu va temeti de regele Babilonului, de care va cutremurati; nu va temeti de el, zice Domnul, caci Eu sunt cu voi, ca sa va scap si sa va izbavesc din mana lui.
12. si va voi arata mila si el se va milostivi spre voi si va va intoarce in pamantul vostru.
13. Iar de veti zice: “Nu vrem sa traim in tara aceasta” si de nu veti asculta glasul Domnului Dumnezeului vostru si veti zice:
14. “Ba noi ne ducem in tara Egiptului, unde razboi nu vom vedea si glas de trambita nu vom auzi si foame nu vom duce, si acolo vom trai”,
15. Apoi ascultati cuvantul Domnului, voi, care ati mai ramas din Iuda. Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: “Daca voi va intoarceti cu hotarare nestramutata fata voastra, ca sa va duceti in Egipt si va veti duce sa traiti acolo,
16. Sabia de care va temeti va va ajunge acolo, in tara Egiptului, si foamea de care va ingroziti va va insoti pasii vostri acolo in Egipt si acolo veti muri.
17. Toti cei ce isi intorc fata lor, ca sa se duca in Egipt si sa traiasca acolo; vor muri de sabie, de foame si de molima si nici unul din ei nu va ramane si nu va scapa de nenorocirea aceea pe care o voi aduce asupra lor.
18. Caci asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Cum s-a varsat mania Mea si iutimea Mea asupra locuitorilor Ierusalimului, asa se va varsa iutimea Mea si asupra voastra, cand va veti duce in Egipt si veti fi blestem si grozavie, ocara si ras, si nu veti mai vedea locul acesta.
19. Voua, cei ramasi ai lui Iuda, va zice Domnul: Nu va duceti in Egipt. Sa stiti bine ca Eu astazi v-am spus lucrul acesta in chip solemn.
20. Va faceti rau voua insiva, trimitandu-ma la Domnul Dumnezeul vostru, zicand: “Roaga-te pentru noi Domnului Dumnezeului nostru, si tot ce va zice Domnul Dumnezeul nostru sa ne spui si noi vom face”.
21. Asadar eu v-am spus acum, dar voi n-ati ascultat glasul Domnului Dumnezeului vostru si toate cu cate m-a trimis El la voi.
22. Deci, sa stiti ca veti muri de sabie, de foamete si de ciuma in locul acela, unde voiti sa va duceti ca sa traiti”.

CAPITOLUL 43
Evreii impotriva lui Ieremia.

1. Dupa ce Ieremia a spus intregului popor toate cuvintele Domnului Dumnezeului lor, toate cuvintele acelea cu care Domnul Dumnezeul lor il trimisese la ei,
2. Atunci Azaria, fiul lui Hosaia, Iohanan, fiul lui Carea, si toti oamenii cei ingamfati au zis catre Ieremia: “Neadevar spui, nu te-a trimis Domnul Dumnezeul nostru sa ne spui: “Nu va duceti in Egipt ca sa traiti acolo!”
3. Ci Baruh, fiul lui Neria, te atata impotriva noastra, ca sa ne dea in mainile Caldeilor, sa ne omoare, sau sa ne duca robi la Babilon”.
4. Apoi Iohanan, fiul lui Carea, toate capeteniile ostirii si tot poporul n-au ascultat glasul Domnului, ca sa ramana in pamantul lui Iuda.
5. Si Iohanan, fiul lui Carea, si toate capeteniile ostirii au luat pe toti cei care ramasesera din Iuda si care se intorsesera din toate neamurile pe unde fusesera izgoniti, ca sa traiasca in pamantul lui Iuda,
6. Barbati, femei si copii, fetele regelui si pe toti aceia pe care Nebuzaradan, capetenia garzii, ii lasase cu Godolia, fiul lui Ahicam, fiul lui Safan, pe Ieremia proorocul si pe Baruh, fiul lui Neria,
7. Si s-au dus in tara Egiptului, ca n-au ascultat glasul Domnului si au mers pana la Tahpanhes.
8. Iar la Tahpanhes a fost cuvantul Domnului catre Ieremia, zicand:
9. “Ia in mainile tale niste pietre mari si le ascunde in lut framantat, la intrarea casei lui Faraon, in Tahpanhes, inaintea ochilor Iudeilor si sa le spui:
10. “Asa graieste Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iata, Eu voi trimite si voi lua pe Nabucodonosor. regele Babilonului, robul Meu, si voi aseza tronul lui pe aceste pietre. ascunse de Mine, si isi va intinde el pe ele cortul sau cel minunat.
11. El va veni si va lovi tara Egiptului; cel randuit spre moarte va fi dat mortii, cel randuit pentru robie va merge in robie si cel randuit spre sabie va cadea de sabie.
12. Voi aprinde foc in capistile dumnezeilor Egiptului; Nabucodonosor le va arde pe acelea, pe idoli ii va distruge cu totul si se va imbraca cu tara Egiptului, cum se imbraca pastorul cu haina sa; si va iesi de acolo nesuparat;
13. El va sfarama stalpii templului Soarelui de la On si capistile dumnezeilor Egiptului le va arde cu foc”.

CAPITOLUL 44
Ieremia mustra pe Evreii din Egipt.

1. Cuvantul ce a fost catre Ieremia pentru toti Iudeii care traiau in tara Egiptului si care se asezasera in Migdol, in Tahpanhes, in Nof si in tara Patros:
2. “Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Ati vazut toata nenorocirea pe care am adus-o Eu asupra Ierusalimului si asupra tuturor cetatilor lui Iuda; iata acelea sunt acum pustii si nimeni nu mai locuieste in ele,
3. Pentru necredinta lor, pe care au savarsit-o ele, maniindu-Ma si mergand sa tamaieze si sa slujeasca altor dumnezei, pe care nu i-au cunoscut nici ei, nici voi, nici. parintii vostri.
4. Trimis-am la voi necontenit pe toti slujitorii Mei, proorocii; i-am trimis dis-de-dimineata, ca sa va spuna: Nu faceti acest lucru uracios, pe care Eu il urasc.
5. Dar ei n-au ascultat si nu si-au plecat urechea lor ca sa se intoarca de la necredinta si sa nu tamaieze altor dumnezei.
6. De aceea s-a revarsat urgia Mea si mania Mea si s-a aprins in cetatile lui Iuda si pe ulitele Ierusalimului, si s-au prefacut acelea in ruine si in pustiu, cum vedeti astazi.
7. Iar acum asa zice Domnul Dumnezeu Savaot, Dumnezeul lui Israel: Pentru ce faceti voi acest rau mare sufletelor voastre, pierzand din cuprinsul lui Iuda, barbati, Femei, copii Si prunci ca sa nu lasati dupa voi ramasita,
8. Maniindu-Ma prin lucrul mainilor voastre, prin tamaierea altor dumnezei in pamantul Egiptului, unde ati venit sa traiti, ca sa va pierdeti pe voi insiva si sa ajungeti blestem si defaimare inaintea tuturor neamurilor pamantului?
9. Au doar ati uitat faradelegile parintilor vostri, faradelegile regilor lui Iuda si cele ale femeilor lor, faradelegile voastre si cele ale femeilor voastre, savarsite in tara lui Iuda si pe ulitele Ierusalimului?
10. Ei nu s-au smerit nici astazi si nu se tem si nu se poarta dupa legea Mea si dupa poruncile Mele, pe care vi le-am dat voua si parintilor vostri.
11. De aceea, asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iata Eu voi intoarce fata Mea impotriva voastra si spre nimicirea intregului Iuda.
12. Si voi lua pe Iudeii care au ramas si care si-au intors fata lor si s-au dus in rara Egiptului, ca sa traiasca acolo; toti aceia vor fi nimiciti, vor cadea in tara Egiptului; de foamete si de sabie vor fi nimiciti; vor muri de sabie si de foame de la mare pana la mic si vor ajunge de blestem, de ocara, de groaza si de ras.
13. Voi pedepsi pe cei ce locuiesc in tara Egiptului, precum am pedepsit Ierusalimul, cu sabie, cu foamete si cu ciuma,
14. Si nimeni nu va scapa si nu va ramane din ramasita Iudeilor care au venit in tara Egiptului, ca sa traiasca acolo si apoi sa se intoarca in tara lui Iuda, unde doresc ei din tot sufletul sa se intoarca, ca sa traiasca acolo. Nimeni nu se va intoarce, decat numai aceia care vor fugi de aici”.
15. Atunci au raspuns lui Ieremia toti barbatii care stiau ca femeile lor tamaiaza pe alti dumnezei, si toate femeile care se aflau acolo in numar mare, si tot poporul, care locuia in pamantul Egiptului, in Patros, si au zis:
16. “Cuvantul pe care tu l-ai grait in numele Domnului, nu voim sa-l ascultam de la tine;
17. Dar vom face tot ce am fagaduit cu gura noastra, vom tamaia pe zeita cerului si vom savarsi pentru ea jertfe cu turnare, cum am mai facut si noi si parintii nostri, regii nostri si mai-marii nostri in cetatile lui Iuda si pe ulitele Ierusalimului, ca atunci eram satui si fericiti si n-am vazut nenorociri.
18. Iar de cand am incetat de a mai tamaia pe zeita cerului si a-i savarsi jertfe cu turnare, suferim toate lipsurile si pierim de sabie si de foame”.
19. Si femeile au adaugat: “Cand tamaiam noi zeita cerului si-i savarseam jertfe cu turnare, oare fara stirea barbatilor nostri ii faceam noi turte cu chipul ei si-i savarseam jertfe cu turnare?”
20. Atunci Ieremia a zis catre tot poporul, catre barbati si catre femei, si catre oamenii care ii raspundeau, astfel:
21. “Oare nu aceasta tamaiere, pe care o savarseati in cetatile lui Iuda si pe ulitele Ierusalimului si voi si parintii vostri, regii vostri si mai-marii vostri si ai poporului tarii, o aminteste Domnul? Oare nu ea I s-a suit la inima?
22. Domnul n-a mai putut suferi faptele voastre cele rele si uraciunile pe care le faceati, si de aceea s-a Si prefacut tara voastra in pustietate, lucru de spaima si de blestem si fara locuitori, cum vedeti acum.
23. Deoarece voi, savarsind acea tamaiere, ati gresit inaintea Domnului si n-ati ascultat glasul Domnului, nu v-ati purtat dupa legea Lui, dupa poruncile Lui si dupa randuiala Lui, de aceea v-a ajuns nenorocirea aceasta, cum vedeti acum”.
24. Si a mai zis Ieremia catre tot poporul si catre toate femeile: “Ascultati cuvantul Domnului, voi, toti Iudeii, cei ce sunteti in tara Egiptului:
25. Asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Voi si femeile voastre, ceea ce ati grait cu gurile voastre aceea ati facut si cu mainile, si mai si ziceati: Vom indeplini intocmai fagaduintele pe care le-am facut, ca sa tamaiem pe zeita cerului si sa-i savarsim jertfe cu turnare”. Voi va tineti bine de faradelegile voastre si indepliniti intocmai acele fagaduinte.
26. De aceea ascultati cuvantul Domnului: Iata Eu M-am jurat pe numele Meu cel mare, zice Domnul, ca nu va mai fi rostit numele Meu de gura vreunui iudeu in toata tara Egiptului. Nimeni nu va zice: Viu este Domnul Dumnezeu!
27. Iata Eu voi veghea asupra lor spre pieire, iar nu spre bine; si toti oamenii din Iuda, care sunt in tara Egiptului vor pieri de sabie si de foame, pana se vor stinge de tot.
28. Numai un mic numar, care vor fugi de sabie, se va intoarce din tara Egiptului in tara lui Iuda, si vor sti toti cei ramasi din Iuda, care au venit in tara Egiptului ca sa traiasca acolo, al cui cuvant se va implini: al Meu sau al lor.
29. Iata semnul ce vi-l dau, zice Domnul, ca va voi pedepsi in locul acesta, ca sa stiti ca se va implini cuvantul Meu cel pentru voi spre pieirea voastra.
30. Asa zice Domnul: Iata Eu voi da pe Faraonul Hofra, regele Egiptului, in mainile vrajmasilor lui, cum am dat pe Sedechia, regele lui Iuda, in mainile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, vrajmasul lui, care voia sa-i ia viata”.

CAPITOLUL 45
Ieremia mustra pe Baruh.

1. Cuvantul pe care l-a spus proorocul Ieremia lui Baruh, fiul lui Neria, cand a scris el cuvintele acestea din gura lui Ieremia in carte, in anul al patrulea al domniei lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:
2. “Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel catre tine, Baruh:
3. Tu zici: “Vai de mine, ca Domnul a adaugat durere la boala mea; am slabit suspinand si nu-mi gasesc linistea!”
4. Spune-i, zice Domnul: Iata, ceea ce am zidit, voi darama, si ce am sadit, voi smulge, - adica toata tara aceasta.
5. Iar tu ceri pentru tine lucru mare. Nu cere, deoarece Eu voi aduce nenorocire asupra a tot trupul, zice Domnul, iar tie, drept prada, iti voi lasa viata ta, in toate locurile, oriunde vei merge”.

CAPITOLUL 46
Proorocie impotriva Egiptului.

1. Cuvantul Domnului care a fost catre Ieremia proorocul, privitor la neamuri:
2. Asupra Egiptului, impotriva ostirii Faraonului Neco, regele Egiptului, care se afla in Carchemis, langa fluviul Eufratului Si pe care a zdrobit-o Nabucodonosor, regele Babilonului, in anul al patrulea al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:
3. “Gatiti scuturile si sulitele si pasiti la lupta!
4. Calareti, inseuati caii si incalecati! Puneti-va coifurile, ascutiti sulitele si imbracati-va in zale!
5. Dar ce vad Eu? Aceia s-au inspaimantat si s-au intors inapoi, cei puternici ai lor au fost zdrobiti si fug fara a se uita inapoi. Pretutindeni e groaza, zice Domnul.
6. Cel iute de picior nu va scapa cu fuga, nici se va mantui cel puternic; la miazanoapte, pe raul Eufratului, se vor poticni si vor cadea.
7. Cine este acela, care se inalta ca Nilul si isi invaluie apele ca un fluviu?
8. Egiptul se inalta ca Nilul si ca un fluviu isi invaluie apele sale si zice: Ridica-ma-voi si voi acoperi pamantul, pierde-voi cetatile si locuitorii lor.
9. Incalecati pe cai si va aruncati in carute si porniti, puternici Etiopieni si Libieni inarmati cu scut, si voi Lidieni, tinand arcurile si incordandu-le,
10. Caci ziua aceasta e zi de razbunare la Domnul Dumnezeu, ca sa Se razbune pe vrajmasii Sai, si sabia va manca, se va satura si se va imbata de sangele lor; si aceasta va fi jertfa Domnului Dumnezeului Savaot in tara cea de la miazanoapte, la raul Eufratului.
11. Fecioara, fiica Egiptului, mergi in Galaad si ia-ti balsam; in zadar vei spori leacurile tale, caci nu mai este vindecare pentru tine.
12. Auzit-au popoarele de rusinea ta si bocetul tau a umplut pamantul, caci cel puternic s-a lovit cu cel puternic si au cazut amandoi impreuna”.
13. Cuvantul pe care l-a grait Domnul proorocului Ieremia despre navalirea lui Nabucodonosor, regele Babilonului, ca sa loveasca pamantul Egiptului:
14. “Vestiti in Egipt si dati stire in Migdol; spuneti in Nof si in Tahpanhes, si ziceti: Stai si te gateste, caci sabia nimiceste in jurul tau!
15. Ce? Apis a fugit? Cel puternic al tau a cazut? Da, fiindca Domnul l-a lovit.
16. El inmulteste pe cei care se clatina si cad unii peste altii, fiecare dintre ei zicand: Sa ne sculam si sa ne intoarcem la poporul nostru, in pamantul patriei noastre, departe de sabia ucigatoare.
17. Iar lui Faraon, regele Egiptului, dati-i nume: “Zarva care scapa clipa hotaratoare!”
18. Viu sunt Eu, zice Imparatul, al Carui nume este Domnul Savaot, pe cat e de adevarat ca Taborul este in randul muntilor si Carmelul langa mare, tot atat e de adevarat ca el va veni.
19. Fecioara, locuitoarea Egiptului, gateste-ti cele trebuitoare pentru bejenie, caci Noful va fi pustiit, darapanat si fara locuitori.
20. Egiptul este o juninca preafrumoasa peste care s-a napustit un taune de la miazanoapte.
21. Si simbriasii lui sunt in mijlocul lui ca niste tauri ingrasati; acestia s-au intors inapoi, au fugit toti si n-au tinut piept, pentru ca a venit asupra lor ziua pieirii lor, timpul pedepsirii lor.
22. Glasul lor se aude ca suierul sarpelui, vin cu ostire si tabarasc asupra lui cu topoarele, ca taietorii de lemne;
23. Taie padurea lui, zice Domnul, caci sunt nenumarati, sunt mai multi decat lacustele si nu mai au numar.
24. Fiica Egiptului batjocorita e data pe mana poporului de la miazanoapte.
25. Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel, zice: “Iata, Eu voi pedepsi pe Amon, care se afla in No, pe Faraon si Egiptul, pe dumnezeii si pe regii lui, pe Faraon si pe cei ce-si pun nadejdea in el.
26. Si-i voi da in mainile celor ce cauta viata lor, in mainile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, si in mainile slujitorilor lui. Dar dupa aceea Egiptul va fi iarasi locuit, ca in zilele de altadata, zice Domnul.
27. Iar tu, Iacove, robul Meu, nu te teme si nu te inspaimanta Israele! Caci iata, Eu te voi elibera din tara departata si neamul tau il voi aduce din tara robiei lui; Iacov se va intoarce si va trai linistit si pasnic si nimeni nu-l va inspaimanta.
28. Iacove, robul Meu, nu te teme, zice Domnul, caci Eu sunt cu tine si voi pierde toate neamurile printre care te-am imprastiat, iar pe tine nu te voi pierde, ci numai te voi pedepsi cu masura, caci nepedepsit nu te voi lasa”.

CAPITOLUL 47
Proorocie pentru pieirea celor de alt neam.

l. Cuvantul Domnului care a fost catre proorocul Ieremia pentru Filisteni, inainte de a lovi Faraon Gaza.
2. Asa zice Domnul: “Iata se ridica ape de la miazanoapte si cresc ca un fluviu iesit din matca, ineaca tara si tot ce cuprinde ea, cetatile si locuitorii lor. Atunci oamenii vor striga si vor plange toti locuitorii tarii,
3. La ropotul zgomotos al copitelor puternicilor lui cai, la vuietul carelor lui si la huruitul rotilor lui. Parintii nu se vor mai uita la copiii lor, pentru ca mainile lor vor fi incremenite
4. De groaza zilei aceleia, care vine sa piarda pe toti Filistenii si sa rapeasca Tirului si Sidonului orice nadejde de ajutor, caci va pustii Domnul pe Filisteni, ramasita insulei Caftor.
5. Gaza a plesuvit si va pieri Ascalonul, cu ramasita vailor lui”. Pana cand iti vei face taieturi de jale in piele?
6. Pana cand vei taia, sabia Domnului? Pana cand nu te vei linisti? Intoarce-te in teaca ta, opreste-te si te linisteste!
7. Dar cum sa te linistesti, cand ti-a dat Domnul porunca impotriva Ascalonului si impotriva tarmului marii? Intr-acolo te-a indreptat El”.

CAPITOLUL 48
Proorocie impotriva Moabului.

1. Asupra Moabului, asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: “Vai de Nebo, ca e pustiit! Chiriataimul este acoperit de rusine si luat. Cetatea este acoperita de rusine si inrobita!
2. Nu mai este slava Moabului! In Hesbon se urzesc rele impotriva lui, zicand: “Sa mergem si sa-l stergem dintre neamuri!” Si tu, Madmen, vei pieri! Sabia vine in urma ta!
3. Strigate se aud din Horonaim, caci e pustiire si daramare grozava.
4. Moab e zdrobit si copiii lui au ridicat bocet.
5. Pe suisul de la Luhit se ridica plansete peste plansete si pe povarnisul din Horonaim se aud strigate de nenorocire:
6. Fugiti! Scapati-va viata si fiti asemenea asinului salbatic din pustiu.
7. Si fiindca te-ai increzut in lucrarile si in vistieriile tale vei fi luat si tu. Chemosul va merge in robie cu preotii si cu mai-marii sai, toti impreuna.
8. Va veni pustiitorul asupra fiecarei cetati si cetatea nu Va ramane nedaramata; va pieri valea si sesul si se va pustii, precum a zis Domnul.
9. Dati un mormant lui Moab, caci el va fi cu totul pustiit. Cetatile lui vor fi prefacute in pustiu si nu vor mai avea locuitori.
10. Blestemat sa fie tot cel ce face lucrurile Domnului cu nebagare de seama si blestemat fie tot cel ce opreste sabia lui de la sange!
11. Moab din tineretea lui a fost linistit, se odihnea pe drojdia sa si n-a fost trecut din vas in vas, nici in robie n-a fost. De aceea a ramas in el gustul sau si mirosul sau nu s-a schimbat.
12. De aceea iata vin zile, zice Domnul, cand voi trimite la el pritocitori, care il vor pritoci si vor strica vasele si urcioarele lui le vor sparge.
13. Si va fi rusinat Moab pentru Chemos, dupa cum casa lui Israel a fost rusinata pentru Betel, nadejdea ei.
14. Cum puteti voi sa ziceti: “Noi suntem oameni viteji si tari pentru razboi?”
15. Moab este pustiit, cetatile lui ard si tinerii lui alesi s-au dus la junghiere, zice Imparatul al Carui nume este Domnul Savaot.
16. Aproape este pieirea Moabului si nenorocirea lui vine in graba mare.
17. jeliti-l toti vecinii lui si toti cei ce cunoasteti numele lui ziceti: Cum s-a sfaramat toiagul puterii, sceptrul slavei!
18. Fecioara, locuitoarea Dibonului, coboara-te din inaltime si sezi in pamant ars de soare, caci pustiitorul Moabului vine la tine si va darama intariturile tale.
19. Stai la drum si priveste, locuitoarea Aroerului, si intreaba pe cel care fuge si pe cel scapat: Ce s-a intamplat?
20. Rusinat este Moabul, caci este biruit. Plangeti si strigati, dati de veste in Amon ca Moabul este pustiit.
21. Judecata a venit impotriva tarii din ses, impotriva Holonului si a Iahtei, impotriva Mefaatului si a Dibonului,
22. Impotriva lui Nebo si a Bet-Diblataimului.
23. Impotriva Chiriataimului si a Bet-Gamului, impotriva Bet-Meonului si a Cheriotului,
24. Impotriva Bosrei si impotriva tuturor cetatilor tarii Moabului, de aproape si de departe.
25. S-a taiat cornul Moabului si bratul lui este zdrobit, zice Domnul.
26. Imbatati-l, caci s-a ridicat impotriva Domnului. Tavaleasca-se Moabul in varsatura sa si de ras sa fie.
27. N-a fost Israel de rasul tau? Oare a fost el prins printre talhari, de clatinai din cap ori de cate ori vorbeai cu el?
28. Parasiti cetatile si traiti pe stanci, locuitori ai Moabului, si veti fi ca porumbeii care-si fac cuiburile pe la intrarea pesterilor.
29. Auzit-am de mandria Moabului, de mandria lui cea nemasurata, de trufia lui si de ingamfarea lui, de infumurarea lui si de semetia inimii lui.
30. Eu cunosc indrazneala lui, zice Domnul, laudaroseniile lui, vorbele goale si faptele desarte.
31. De aceea voi plange pe Moab si voi striga pentru Moabul intreg; voi suspina dupa oamenii din Chir-Heres.
32. Si te voi plange pe tine, vie din Sibma, cu mai mult planset decat Iazerul; ramurile tale s-au intins peste mare, ajuns-au pana la Iazer, pustiitorul a navalit asupra roadelor tale celor varatice si asupra strugurilor copti.
33. Bucuria si veselia au fost luate din Carmel si din rara Moabului; voi seca vinul din teascuri si nimeni nu va mai calca teascul cu strigate de veselie; va fi strigat de razboi si nu strigat de bucurie.
34. De la Hesbon pana la Eleale si Iahat, de la Toar pana la Horonaim si pana la Eglat-Selisia vor ridica glas de tanguire, caci apele Nimrimului vor seca.
35. Voi starpi din Moab, zice Domnul, pe cei ce aduc jertfe pe locuri inalte si pe cei ce tamaiaza pe dumnezeii lui.
36. De aceea inima Mea geme pentru Moab, ca un fluier; geme inima Mea ca un fluier pentru oamenii din Chir-Heres, caci au pierit bogatiile adunate de ei;
37. Fiecare isi are capul ras, fiecare isi are barba tunsa; toti au taieturi pe maini si peste coapse sac.
38. Pe toate acoperisurile Moabului si in pietele lui nu este decat o jale, caci am sfaramat Moabul, ca pe un vas de aruncat, zice Domnul.
39. Cum a fost zdrobit!, vor zice plangand. Cum s-a acoperit Moabul de rusine, intorcand spatele! Si va fi Moabul de ras si de groaza pentru toti cei ce-l inconjoara;
40. Caci asa zice Domnul: Iata, vrajmasul ca un vultur va zbura si-si va intinde aripile sale deasupra Moabului.
41. Orasele vor fi luate si cetatile cucerite; inima vitejilor Moabiti va fi in ziua aceea ca inima unei femei chinuita de durerile nasterii.
42. Moabul va fi sters din numarul popoarelor, pentru ca s-a ridicat impotriva Domnului.
43. Groaza, groapa si lat sunt pentru tine, locuitorule al Moabului, a zis Domnul.
44. Cel ce va scapa de groaza va cadea in groapa; si cel ce va scapa de groapa va cadea in lat, caci Eu voi aduce asupra lui, asupra Moabului, anul pedepsei lui, zice Domnul.
45. Fugarii obositi s-au oprit la umbra Hesbonului, dar a iesit foc din Hesbon, si din inima Sihonului flacari, si va mistui tamplele lui Moab si crestetul capului fiilor razvratirii.
46. Vai tie, Moab! Pierit-a poporul din Chemos, ca fiii tai sunt luati in robie si fiicele tale sunt robite.
47. Dar in zilele cele de apoi voi intoarce pe Moab din robie”, zice Domnul. Pana aici e judecata lui Moab.

CAPITOLUL 49
Alta proorocie pentru cei de alt neam.

1. Asupra fiilor lui Amon asa graieste Domnul: “Au doara Israel n-are fii? Au doara el n-are mostenitor? Pentru ce, dar, Milcom a pus stapanire pe Gad si poporul lui traieste in cetatile acestuia?
2. De aceea, iata vin zile, zice Domnul, cand in Raba, cetatea fiilor lui Amon, se va auzi strigat de razboi, si aceasta va fi prefacuta in movila de daramaturi; cetatile ei vor fi arse cu foc si Israel va stapani pe cei ce-l stapaneau, zice Domnul.
3. Plangi Hesbon, ca s-a pustiit Ai! Strigati, voi fiice din Raba, incingeti-va cu sac, plangeti si rataciti prin livezi, caci Milcom va merge in robie cu preotii si cu mai-marii sai, toti impreuna.
4. “Fiica nepasatoare, tu te lauzi cu Valea ta, tu te increzi in comorile tale, zicand: “Cine va indrazni sa vina impotriva mea?”
5. Iata Eu voi aduce asupra ta groaza din toate partile, zice Domnul Dumnezeul Savaot si veti fi fugariti care incotro si nimeni nu va aduna pe fugari.
6. Dar dupa aceea voi intoarce din robie pe fiii lui Amon”, zice Domnul.
7. Iar asupra Edomului asa graieste Domnul Savaot: “Au doara nu mai este intelepciune in Teman? Au doara lipseste sfatul la cei intelepti?
8. Au doara a secat intelepciunea lor? Fugiti, intorcand spatele! Ascundeti-va in pesteri, locuitori din Dedan, caci voi aduce nenorocire peste Isav, la vremea pedepsirii lui.
9. Daca ar fi venit la tine culegatorii de struguri, de buna seama ar fi lasat putine bobite neculese. De ar fi venit hotii noaptea, ar fi rapit cat le-ar fi fost de trebuinta.
10. Eu insa voi jefui pe Isav pana la piele, voi descoperi ascunzatorile lui, si el nu se va putea ascunde. Starpit va fi neamul lui, fratii lui si vecinii lui, si el nu va mai fi.
11. Lasati orfanii, ca Eu voi tine viata lor, si vaduvele tale sa creada in Mine;
12. Caci asa graieste Domnul: Iata, celor ce nu le-a fost dat sa bea paharul, il vor bea negresit. Au doara numai tu vei ramane nepedepsit? Nu, nu vei ramane nepedepsit, ci vei bea negresit paharul.
13. Caci Ma jur pe Mine Insumi, zice Domnul, ca Botra va fi o groaza si o rusine, un desert si un blestem, si cetatile ei vor ajunge ruine vesnice.
14. Auzit-am veste de la Domnul si sol s-a trimis la popoare sa spuna: “Adunati-va si mergeti impotriva ei si ridicati-va pentru lupta”.
15. Iata Eu te voi face mic intre popoare.
16. Starea ta groaznica si semetia inimii tale te-au adeverit pe tine, cel ce locuiesti in crapaturile stancilor si care te-ai asezat pe varfurile dealurilor! Desi ti-ai impletit cuibul tau sus, ca un vultur, si de acolo te voi arunca, zice Domnul.
17. Edom va fi o groaza; toti cei ce vor trece pe langa el vor fi uimiti, vor fluiera, vazand toate ranile lui.
18. Cum au fost aruncate Sodoma, Gomora si cetatile vecine cu ele, zice Domnul, tot asa si acolo nu va trai nici om, nici fiu de om nu se va opri in el.
19. Iata-l, se inalta ca un leu de la obarsiile Iordanului spre salasurile intarite; dar Eu ii voi sili sa plece cu grabire din Edom si cine va fi ales, pe acela il voi pune peste acesta. Caci cine este asemenea Mie si ce pastor se va impotrivi Mie?
20. Ascultati dar hotararea Domnului pe care a luat-o El asupra lui Edom si planurile pe care El le-a gandit impotriva locuitorilor din Teman: “Da, chiar oile cele mai plapande vor fi tarate; la vederea lor pasunea lor se va infiora de spaima.
21. La vuietul caderii lor se va cutremura pamantul si rasunetul strigatului lor se va auzi pana la Marea Rosie.
22. Iata-l se inalta, ca un vultur, si zboara si isi intinde aripile sale deasupra Botrei, si inima razboinicilor din Edom va fi in ziua aceea ca inima unei femei ce naste”.
23. Asupra Damascului: “Hamatul si Arpadul sunt tulburate, caci au primit o veste rea. Inima lor se topeste de frica; este o mare in furtuna care nu se poate potoli.
24. Temutu-s-a Damascul si a luat-o la fuga; de frica l-au cuprins dureri si chinuri, ca pe femeia ce naste.
25. Cum n-a scapat cetatea slavei, cetatea bucuriei mele!
26. Deci vor cadea tinerii lui pe ulitele lui si toti vor pieri in ziua aceea, zice Domnul Savaot.
27. Voi aprinde foc in zidurile Damascului si el va mistui palatele lui Benhadad”.
28. Asupra Chedarului si asupra regatelor Hatorului, pe care le-a lovit Nabucodonosor, regele Babilonului, asa graieste Domnul: “Sculati-va si iesiti inaintea lui Chedar si pustiiti pe fiii Rasaritului!
29. Corturile lor si turmele lor sa fie luate, tesaturile lor si toate lucrurile lor si camilele lor sa fie luate. Si sa li se strige: Groaza din toate partile!
30. Fugiti, duceti-va repede, ascundeti-va in prapastii, locuitori ai Hatorului, zice Domnul, caci Nabucodonosor, regele Babilonului, a luat hotarare asupra voastra, si a urzit un plan impotriva voastra.
31. Sculati-va si pasiti impotriva poporului celui pasnic, care traieste fara grija, zice Domnul; acela n-are nici usi, nici zavoare si locuieste singur.
32. Camilele lor vor fi date prazii si multimea turmelor lor rapirii si-i voi imprastia in toate vanturile pe acestia care-si tund parul de pe tample si din toate partile lui voi aduce asupra lor pieirea, zice Domnul.
33. Hatorul va fi salasul sacalilor si pustietate vesnica; nu va trai acolo om, nici fiu de om nu se va opri acolo”.
34. Cuvantul Domnului care a fost catre Ieremia proorocul impotriva Elamului, la inceputul domniei lui Sedechia, regele lui Iuda:
35. “Asa zice Domnul Savaot: Iata voi sfarama arcul Elamului, puterea lui de capetenie,
36. Si voi aduce asupra Elamului patru vanturi din cele patru margini ale cerului si-l voi imprastia in toate vanturile acestea si nu va fi neam la care sa nu ajunga Elamiti izgoniti;
37. Voi lovi pe Elamiti cu frica inaintea vrajmasilor lor si inaintea celor care vor sa le ia viata; asupra lor voi aduce nenorociri, mania Mea aprinsa, zice Domnul, si in urma lor voi trimite sabie, pana ii voi starpi.
38. Voi pune tronul Meu in Elam si voi starpi de acolo pe rege si pe dregatori, zice Domnul.
39. Dar in zilele cele de apoi, voi intoarce pe Elam din robie”, zice Domnul.

CAPITOLUL 50
Proorocie pentru intoarcerea din robia Babilonului.

l. Cuvantul pe care l-a rostit Domnul despre Babilon si despre tara Caldeilor prin Ieremia proorocul:
2. “Vestiti si faceti cunoscut intre popoare, ridicati steag, spuneti si nu tainuiti, ci ziceti: Babilonul e luat, Bel e rusinat, Merodah e zdrobit, chipurile lui cele cioplite sunt batjocorite si idolii lui sfaramati.
3. Caci de la miazanoapte s-a ridicat asupra lui poporul care va preface pamantul in pustiu si nimeni nu va locui acolo, nici om, nici dobitoc; toti se vor ridica si se vor duce.
4. In zilele acelea si in vremea aceea, zice Domnul, vor veni fiii lui Israel, si impreuna cu ei vor merge si fiii lui Iuda si, plangand, voi cauta pe Domnul Dumnezeul lor;
5. Vor intreba de calea Sionului si, intorcandu-si fetele spre el, vor zice: Veniti si va uniti cu Domnul prin legamant vesnic, care nu se va uita.
6. Poporul Meu a fost ca oile cele pierdute; pastorii lor le-au abatut din cale si le-au imprastiat prin munti; ratacit-au ele din deal in munte si si-au uitat staulul lor.
7. Toti cei ce le gaseau le mancau si dusmanii lor ziceau: Nu suntem noi de vina, pentru ca ele au pacatuit impotriva Domnului, Locasul neprihanirii, impotriva Domnului, Nadejdea parintilor lor.
8. Fugiti din Babilon si plecati din tara Caldeilor si veti fi ca berbecii inaintea turmelor de oi.
9. Caci iata, voi ridica si voi aduce impotriva Babilonului o multime de neamuri mari din tara de la miazanoapte; acelea se vor insira impotriva lui si el va fi luat. Sagetile lor sunt ca ale arcasului iscusit, nu cad in zadar.
10. Caldeea va fi prada lor si pustiitorii ei se vor satura, zice Domnul.
11. “Caci voi v-ati bucurat si v-ati veselit cand ati rapit mostenirea Mea; zburdati ca viteii pe pajiste, nechezati ca armasarii!
12. Mama voastra va fi in rusine mare si aceea care v-a nascut va rosi. Iata, ca ea va fi cea mai de, pe urma dintre neamuri: un pustiu, un pamant uscat si fara apa.
13. De mania Domnului tara lor va ajunge nelocuita si toata va fi pustiu. Tot cel ce va trece prin Babilon se va mira si va fluiera, vazand toate ranile lui.
14. Asezati-va in randuiala de bataie imprejurul Babilonului. Cei ce incordati arcul, trageti in el, nu crutati sagetile, caci el a pacatuit impotriva Domnului.
15. Ridicati strigat de razboi impotriva lui din toate partile; el intinde mana; cazut-au intariturile lui si zidurile lui s-au prabusit, caci aceasta este rasplata Domnului! Razbunati-va pe el!
16. Cum s-a purtat el, asa purtati-va si voi! Starpiti din Babilon pe cel ce seamana si pe cel ce lucreaza cu secera in vremea secerisului! De frica sabiei ucigatoare, sa se intoarca fiecare la poporul sau si fiecare sa fuga in tara sa.
17. Pe Israel, turma cea risipita leii l-au prigonit; mai inainte l-a mancat regele Asiriei, iar acum in urma Nabucodonosor, regele Babilonului, i-a zdrobit oasele.
18. De aceea, asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iata, Eu voi pedepsi pe regele Babilonului si tara lui, cum am pedepsit si pe regele Asiriei,
19. si voi intoarce pe Israel la pasunea lui si va paste el pe Carmel si in Vasan; sufletul lui se va satura in muntele lui Efraim si in Galaad.
20. In zilele acelea si in vremea aceea se va cauta nedreptatea lui Israel, zice Domnul, si nu se va afla, se vor cauta si pacatele lui Iuda si nu se vor gasi, caci voi ierta pe aceia pe care ii voi lasa in viata.
21. Ridica-te impotriva tarii Merataim, impotriva tarii Razvratirii si impotriva locuitorilor din Pecod, tara pedepsirii! Pustieste si nimiceste, zice Domnul, si fa tot ce ti-am poruncit!
22. Strigate de razboi se aud in toata tara si prapadul este mare!
23. Cum s-a sfaramat si s-a zdrobit ciocanul lumii intregi! Cum a ajuns Babilonul de plans pe pamant!
24. Intins-am curse pentru tine si te-ai prins, Babilonule, fara sa te astepti. Gasit ai fost si prins, pentru ca te-ai ridicat impotriva Domnului.
25. Domnul Si-a deschis vistieria Sa si a luat din ea vasele maniei Sale, pentru ca Domnul Dumnezeul Savaot are de lucru in tara Caldeilor.
26. Alergati impotriva ei din toate partile, deschideti jitnitele ei, calcati-o ca pe niste snopi, nimiciti-o de tot, ca sa nu mai ramana nimic din ea!
27. Ucideti toti boii ei! Sa mearga la junghiere! Vai lor, caci a venit ziua lor si vremea pedepsirii lor!
28. Se aude glasul celor ce fug si al celor care scapa din tara Babilonului, ca sa vesteasca in Sion razbunarea Domnului Dumnezeului nostru, razbunarea cea pentru templul Sau!
29. Chemati impotriva Babilonului sagetatori! Toti cei ce incordati arcul, asezati-va tabara imprejurul lui, ca nimeni sa nu scape din el! Rasplatiti-i dupa faptele lui! Cum s-a purtat el, asa sa va purtati si voi cu el, caci el s-a ridicat impotriva Domnului, impotriva Sfantului lui Israel.
30. De aceea vor cadea tinerii lui pe ulitele lui si toti ostenii lui vor fi pierduti in ziua aceea, zice Domnul.
31. Iata, Eu sunt impotriva ta, “trufasule”, zice Domnul Savaot, caci a venit ziua ta si timpul pedepsirii tale.
32. Si se va impiedica “trufasule” si va cadea si nimeni nu-l va ridica. Voi aprinde foc in cetatile lui si acesta va mistui toate imprejurul lui.
33. Asa zice Domnul Savaot: Apasati sunt fiii lui Israel, ca si fiii lui Iuda, si toti cei ce i-au robit ii tin tare si nu vor sa le dea drumul.
34. Dar Rascumparatorul lor este puternic si numele Lui este Domnul Savaot. Acesta va apara pricina lor, ca sa linisteasca tara si sa faca pe locuitorii Babilonului sa tremure.
35. Sabie impotriva Caldeilor, zice Domnul, si impotriva locuitorilor Babilonului si a capeteniilor lui si a inteleptilor lui.
36. Sabie impotriva proorocilor minciunii, ca ei sa-si piarda mintea! Sabie impotriva ostenilor lui: sa se teama!
37. Sabie impotriva cailor si a carelor lui si impotriva a toata multimea de oameni din el: sa fie ca niste femei! Sabie impotriva comorilor lui: sa fie jefuite!
38. Uscaciune peste apele lui: sa sece! Fiindca aceasta este o tara de idoli si au innebunit cu idolii lor.
39. Acolo se vor aseza fiarele pustiului cu sacalii si vor trai in ea strutii; in veci nu va mai fi locuita si din neam in neam nu vor locui acolo oameni.
40. Cum au fost aruncate de Domnul Sodoma si Gomora si cetatile vecine cu ele, zice Domnul, asa si aici nici un om nu va trai, nici fiu de om nu va poposi acolo.
41. Iata vine de la miazanoapte un popor mare si regi multi se ridica de la marginile pamantului.
42. Si tin in mana arc si sulita; acestia sunt cruzi si nemilostivi si glasul lor e zgomotos ca marea, si vin pe cai, ca unii care sunt gata sa lupte cu tine, fiica Babilonului!
43. Auzit-a regele Babilonului veste despre ei si au inceput sa-i tremure mainile; l-a cuprins intristarea si dureri ca ale femeii ce naste.
44. Iata ca un leu se ridica din tufisurile Iordanului spre pasunea totdeauna verde! Dar Eu il voi face sa plece cu grabire de acolo si voi aseza acolo pe cel pe care l-am ales. Caci cine este asemenea Mie? Si cine-Mi va cere socoteala? si ce pastor se va impotrivi Mie?
45. Ascultati dar hotararea Domnului pe care a luat-o El impotriva Babilonului si planurile pe care le-a facut El impotriva tarii Caldeilor! Da, vor fi tarati ca oile cele marunte; la vederea lor pasunea lor se va infiora de spaima.
46. La vuietul luarii Babilonului tremura pamantul si un strigat se intinde printre neamuri”.

CAPITOLUL 51
Proorocie pentru pieirea Babilonului.

1. Asa zice Domnul: “Iata, voi ridica impotriva Babilonului si a locuitorilor tarii Caldeii un duh nimicitor.
2. Si voi trimite la Babilon vanturatori, care-l vor vantura si vor pustii tara lui, caci in ziua nenorocirii vor navali asupra lui din toate partile.
3. Arcasul sa-si incordeze arcul impotriva arcasului si impotriva celui ce se lauda cu platosele sale, si sa nu crute pe tinerii lui! Nimiciti toata ostirea lui!
4. Sa cada raniti de moarte in tara Caldeilor si strapunsi pe strazile Babilonului.
5. Caci Iuda si Israel n-au ramas vaduvi de Dumnezeul lor, de Domnul Savaot, si tara Caldeilor e plina de pacate inaintea Sfantului lui Israel.
6. Fugiti din Babilon, si fiecare sa-si scape viata, ca sa nu pieriti pentru faradelegile lui, caci acesta este timpul razbunarii pentru Domnul, caci El ii va da rasplata.
7. Babilonul a fost in mana Domnului cupa de aur, care a imbatat tot pamantul; baut-au popoarele din vinul ei si au innebunit.
8. Cazut-a fara de veste Babilonul, si s-a zdrobit. Plangeti-l si aduceti balsam pentru ranile lui, ca poate se va vindeca!
9. Am voit sa vindecam Babilonul, dar nu s-a vindecat! Lasati-l si haideti sa mergem fiecare in tara noastra, pentru ca osanda lui s-a ridicat pana la nori si a ajuns pana la cer!
10. Domnul a scos la lumina dreptatea noastra! Veniti sa vestim in Sion fapta Domnului Dumnezeului nostru!
11. Ascutiti sagetile si va umpleti tolbele! Ca Domnul a trezit duhul regilor Mediei, pentru ca vrea sa nimiceasca Babilonul. Aceasta este razbunarea Domnului, razbunarea pentru templul Sau.
12. Ridicati steagul impotriva zidurilor Babilonului, intariti paza, puneti strajeri, intindeti curse, caci Domnul a facut un plan si a implinit ceea ce a rostit impotriva locuitorilor Babilonului.
13. O, tu, cel ce locuiesti langa apele cele mari si esti plin de comori, venit-a sfarsitul tau si masura lacomiei tale ti s-a umplut!
14. Domnul Savaot S-a jurat pe Sine Insusi si a zis: “Adevarul graiesc, ca te voi umple de oameni, ca de lacuste, si ei vor ridica strigat de biruinta”.
15. El a facut pamantul cu puterea Sa, a intemeiat lumea cu intelepciunea Sa si cu mintea Sa a intins cerurile.
16. La glasul Lui freamata apele in ceruri si El ridica nori de la marginile pamantului; faureste fulgerele in mijlocul ploii si scoate vanturile din vistieriile Sale.
17. Tot omul rataceste in stiinta sa si orice argintar se rusineaza de idolul sau, caci chipurile turnate de el nu sunt decat minciuna; n-au nici o suflare in ele.
18. Aceasta este desertaciune adevarata, fapta ratacita si in vremea pedepsirii lor vor pieri.
19. Dar soarta lui Iacov nu e ca a lor, pentru ca Dumnezeul lui este facatorul a toate, si Israel este toiagul mostenirii Lui, si numele Lui este Domnul Savaot.
20. “Ciocan Imi esti tu si arma de razboi. Cu tine am lovit popoare si cu tine am stricat regate.
21. Cu tine am lovit cal si calaret si cu tine am sfaramat carul si pe conducatorul lui.
22. Cu tine am lovit barbat si femeie, cu tine am batut tanar si batran si cu tine am lovit fecior si fecioara.
23. Cu tine am lovit pastor si turma, cu tine am batut pe plugar si boii lui si cu tine am lovit pe mai-marii tinuturilor si pe capeteniile cetatilor.
24. Si voi rasplati Babilonului si tuturor locuitorilor Caldeii pentru toate relele ce au facut ei Sionului sub ochii vostri”, zice Domnul.
25. “Iata, Eu sunt impotriva ta, munte al nimicirii, care ai pustiit tot pamantul; voi intinde impotriva ta mana Mea, te voi arunca jos de pe stanci si te voi face munte dogorit de soare, zice Domnul!
26. Nimeni nu va lua din tine pietre de pus in capul unghiului, nici pietre de temelie, ci vesnic vei fi pustiu”, zice Domnul.
27. “Ridicati steag pe pamant, trambitati cu trambita printre neamuri, pregatiti neamurile impotriva lui, chemati impotriva lui regatele: Ararat, Mini si Aschenaz, puneti capetenie impotriva lui si aduceti cai ca lacusta cea grozava.
28. Inarmati impotriva lui neamurile si pe regii Mediei, capeteniile provinciilor ei si pe toate capeteniile cetatilor ei si toata tara de sub stapanirea lor.
29. Pamantul se cutremura si se zbuciuma, caci se implineste impotriva Babilonului planul Domnului de a face pamantul Babilonului pustietate fara locuitori.
30. Cei puternici ai Babilonului au incetat lupta, sed in intariturile lor; secatuitu-s-a puterea lor si au ajuns ca femeile; locuintele lor sunt arse si zavoarele sfaramate.
31. Sol dupa sol, vestitor dupa vestitor alearga sa dea de stire regelui Babilonului ca cetatea sa e cuprinsa din toate partile,
32. Ca vadurile sunt luate, baltile cu stuf arse si ostasii loviti de spaima”.
33. Ca asa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: “Fiica Babilonului e asemenea unei arii in timpul treieratului: inca putin si vine vremea secerisului”.
34. “Mancatu-m-a si m-a ros Nabucodonosor, regele Babilonului; facutu-m-a vas gol; inghititu-m-a ca un dragon; umplutu-si-a pantecele cu bunatatile mele si m-a aruncat.
35. Ocara mea si carnea mea cea sfasiata sa fie asupra Babilonului”, sa zica ceea ce locuieste in Sion - “si sangele meu sa fie asupra locuitorilor Caldeii”, sa zica Ierusalimul.
36. De aceea, asa zice Domnul: “Iata Eu iau apararea pricinii tale si te voi razbuna si voi seca marea lui Si canalele lui le voi usca.
37. Babilonul va fi o movila de daramaturi, adapost pentru sacali, groaza si batjocura fara locuitori.
38. Ei toti vor mugi ca niste lei si vor marai ca niste pui de leu.
39. In vremea aprinderii lor le voi face ospat si-i voi adapa, ca sa se veseleasca si sa doarma somnul de veci si sa nu se mai trezeasca, zice Domnul.
40. Ii voi cobori ca pe niste miei la junghiere, ca pe niste berbeci si tapi.
41. Cum a fost luat Sisac! Cum a fost cucerit acela a carui slava umplea tot pamantul! Cum a ajuns Babilonul spaima printre neamuri!
42. S-a ridicat marea impotriva Babilonului si acesta e acoperit de multimea valurilor.
43. Cetatile lui au ajuns pustii, pamantul lui sec, tinut unde nu locuieste nici un om si pe unde nu trece fiu de om.
44. Voi pedepsi pe Bel in Babilon si voi smulge din gura lui cele inghitite de el; popoarele nu se vor mai ingramadi spre el de acum inainte. Dar zidurile Babilonului au si cazut.
45. Iesi din mijlocul lor, poporul Meu, si fiecare sa-si scape viata de flacara maniei Domnului.
46. Sa nu slabeasca inima voastra si sa nu va temeti de zvonul care se va auzi in tara; caci anul acesta va veni un zvon, iar in anul urmator altul si pe pamant va fi silnicie; tiran peste tiran se va scula.
47. De aceea iata vin zile cand voi pedepsi pe idolii Babilonului si toata tara lui va fi rusinata, toti cei loviti ai lui vor cadea in mijlocul lui.
48. Atunci cerul si pamantul si tot ce cuprind ele vor striga de bucurie impotriva Babilonului, caci vin asupra lui pustiitorii de la miazanoapte, zice Domnul.
49. Cum Babilonul a dobandit si a zdrobit pe Israeliti, asa vor fi doborati si zdrobiti in Babilon locuitorii pamantului lui.
50. Cei scapati de sabie, plecati, nu va opriti, aduceti-va aminte din departare de Domnul si sa-si gaseasca Ierusalimul loc in inima voastra.
51. Ne rusinam cand auzeam ocara, si necinstea acoperea obrazul nostru, cand strainii au venit in locul cel sfant al templului Domnului;
52. Dar in schimb iata vin zile, zice Domnul, cand voi pedepsi idolii lui si tot pamantul lui va fi plin de gemetele celor ce sunt ucisi.
53. De s-ar ridica Babilonul pana la cer si de si-ar intari intru inaltime cetatea sa, tot vor veni din porunca Mea pustiitorii, zice Domnul.
54. Ascultati tipatul care se ridica din Babilon si uriasa trosnitura din Caldeea!
55. Ca Domnul va pustii Babilonul si va pune capat glasului celui mandru al lui. Suna-vor valurile lor, ca apele cele mari, rasuna-va glasul lor.
56. Caci pustiitorul va veni asupra lui, asupra Babilonului, si aparatorii lui vor fi luati si arcurile lor vor fi sfaramate, ca Domnul Dumnezeul rasplatirilor va da fiecaruia plata cuvenita.
57. Voi imbata pe mai-marii lui si pe inteleptii iui, pe capeteniile tinuturilor lui si pe capeteniile cetatilor lui si pe ostasii lui si vor dormi somnul de veci si nu se vor mai trezi, zice Domnul, al Carui nume e Domnul Savaot”.
58. Asa zice Domnul Savaot: “Zidurile cele groase ale Babilonului le voi darama pana la temelie si portile lui cele inalte vor fi arse cu foc. Asadar in desert s-au trudit popoarele si neamurile au muncit pentru foc”.
59. Cuvantul pe care proorocul Ieremia l-a incredintat lui Seraia, fiului Neria, fiul lui Maaseia, cand acesta a plecat la Babilon cu Sedechia, regele lui Iuda, in anul al patrulea al domniei lui; Seraia era mare camaras.
60. Atunci a scris Ieremia intr-o carte toate nenorocirile care trebuia sa vina asupra Babilonului.
61. Si a zis Ieremia catre Seraia: “Cand vei ajunge la Babilon, cauta sa citesti toate cuvintele acestea si sa zici:
62. “Doamne, Tu ai grait de locul acesta ca-l vei pierde asa incat sa nu ramana intr-insul nici om, nici animal, ci sa fie pustietate vesnica”.
63. Si dupa ce vei ispravi de citit cartea aceasta, leaga o piatra de ea si arunc-o in mijlocul Eufratului si zi:
64. “Asa se va cufunda Babilonul si nu se va mai ridica din acea nenorocire pe care o voi aduce asupra lui si se va istovi”. Pana aici este vorbirea lui Ieremia.

CAPITOLUL 52
Pustiirea Ierusalimului. Evreii dusi robi in Babilon.

l. Sedechia era de douazeci si unu de ani cand a inceput sa domneasca si a domnit in Ierusalim unsprezece ani. Numele mamei sale era Hamutal, fata lui Ieremia din Libna.
2. El a facut rele in ochii Domnului, precum facuse si Ioiachim.
3. De aceea a venit mania Domnului asupra Ierusalimului si a lui Iuda pana intr-atat incat i-a lepadat de la fata Sa, si Sedechia a fost dat jos de regele Babilonului.
4. Era in al noualea an al domniei lui, in luna a zecea, in ziua a zecea a lunii acesteia, cand a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, cu toata ostirea sa impotriva Ierusalimului, l-a inconjurat si a facut imprejurul lui valuri de pamant.
5. Cetatea a stat impresurata pana in anul al unsprezecelea al regelui Sedechia.
6. Iar in luna a patra, in ziua a noua a lunii acesteia, s-a intarit foametea in cetate, si poporul tarii nu mai avea paine.
7. Atunci s-a facut o spartura in cetate, pe unde au iesit toti ostenii si au fugit din cetate noaptea pe portile ce se aflau intre cele doua ziduri de langa gradina regelui; iar Caldeii erau imprejurul cetatii.
8. Si a alergat ostirea Caldeilor dupa rege si a ajuns pe Sedechia in sesurile Ierihonului. Atunci toata ostirea lui a fugit de la el.
9. Deci au luat pe rege si l-au dus la regele Babilonului in Ribla, in tinutul Hamat, unde acesta l-a judecat.
10. Regele Babilonului a junghiat pe fiii lui Sedechia inaintea ochilor acestuia; a junghiat de asemenea in Ribla si pe toti cei mari din Iuda.
11. Iar lui Sedechia i-a scos ochii si a poruncit sa-l incatuseze cu catuse de arama; si l-a dus regele Babilonului la Babilon si l-a pus in casa cea de paza, unde l-a tinut pana in ziua mortii lui.
12. in luna a cincea, in ziua a zecea a lunii acesteia, in anul al nouasprezecelea al regelui Nabucodonosor, regele Babilonului, a venit Nebuzaradan, capetenia garzii, care statea inaintea regelui Babilonului, la Ierusalim si a ars templul Domnului,
13. Casa regelui si toate casele din Ierusalim; toate casele cele mari le-a ars cu foc;
14. Iar ostirea Caldeilor, care era cu capetenia garzii, a daramat toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.
15. Nebuzaradan, capetenia garzii, a stramutat pe cei saraci din popor si tot poporul care ramasese in cetate si pe cei care se predasera regelui Babilonului si toata ramasita de popor.
16. Si numai putini din poporul sarac al tarii au fost lasati de Nebuzaradan, capetenia garzii, ca lucratori pentru vii si ogoare.
17. Caldeii au sfaramat stalpii cei de arama, care se aflau in templul Domnului, postamentele si marea de arama care se afla in templul Domnului, si toata arama lor au dus-o la Babilon.
18. Au luat lighenele, lopetile, cutitele si castroanele, lingurile si toate vasele de arama, care erau intrebuintate la slujbele dumnezeiesti;
19. Si capetenia garzii a mai luat vasele si clestele, cazanele si candelele, catuile si cupele - tot ce era de aur si ce era de argint.
20. De asemenea au luat cei doi stalpi, marea si cei doisprezece boi de arama, care serveau de postament si pe care regele Solomon ii facuse pentru templul Domnului. In toate acestea era atata arama, cat nu se putea cantari.
21. Fiecare stalp din acestia era de optsprezece coti in inaltime si o sfoara de doisprezece coti il putea cuprinde imprejur, iar grosimea peretilor lor era de patru degete, caci inauntru nu erau plini.
22. Coroana unui stalp era de arama si inaltimea ei era de cinci coti. Si peretii ei si rodiile dimprejur erau toate de arama. Asemenea coroana cu rodii era si la celalalt stalp.
23. De jur imprejur erau nouazeci si sase de rodii; tot asa si la celalalt stalp imprejurul coroanei lui erau rodii.
24. Capetenia garzii a luat si pe Seraia arhiereul si pe Sofonie, preotul al doilea, si pe trei strajeri ai pragurilor.
25. Din cetate a luat un eunuc, care era capetenie peste ostiri, si sapte oameni, care stateau inaintea regelui si care se aflau in cetate; au mai luat pe secretarul capeteniei ostirii, care inscrisese la ostire pe poporul tarii, precum si saizeci de oameni din poporul tarii, care s-au gasit in cetate.
26. Pe acestia i-a luat Nebuzaradan, capetenia garzii, si i-a dus la Nabucodonosor, regele Babilonului, in Ribla.
27. Si i a lovit pe ei regele Babilonului si i-a omorat in Ribla cea din tara Hamat. Asa a fost stramutat Iuda din tara sa.
28. Iata acum poporul pe care l-a stramutat Nabucodonosor: in luna a saptea, trei mii douazeci si trei de oameni;
29. In al optsprezecelea an al lui Nabucodonosor au fost stramutati din Ierusalim opt sute treizeci si doua de suflete;
30. In anul al douazeci si treilea al lui Nabucodonosor, Nebuzaradan, capetenia garzii, a stramutat din Iudei sapte sute patruzeci si cinci de suflete: in total patru mii sase sute de suflete.
31. In anul al treizeci si saptelea dupa stramutarea lui Ioiachim, regele lui Iuda, in luna a douasprezecea, in douazeci si cinci ale lunii, Evil-Merodac, regele Babilonului, in anul intai al domniei lui, s-a indurat de Ioiachim, regele lui Iuda, si l-a scos din inchisoare;
32. A vorbit cu el prieteneste si a pus scaunul lui mai sus decat al altor regi care erau la el in Babilon.
33. A schimbat hainele lui de inchisoare si Ioiachim a mancat intotdeauna la masa regelui in toate zilele lui.
34. Hrana lui i s-a dat de la rege zilnic, pana la moartea sa, in toate zilele vietii sale.




Cuprins general - Biblia ortodoxa



Vechiul Testament

Noul Testament

@ 2012 Biblia ortodoxa - Sfanta Scriptura - Sfintele Evanghelii
Sustinut de:
Portal ortodox online: www.crez.ro | Resurse ortodoxe | Agentia de stiri Noutati ortodoxe | Maica Domnului | Biblia ortodoxa | Biblia ortodoxa audio | Orthodox portal | Ascetica ortodoxa